REPLICA ONLINE CONSTANTA

17.5° Constanța Joi, 28 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6682
17.5° Constanța Joi, 28 Martie 2024 Anul XX Nr. 6682
 

Satele fantomă din Constanţa: nu mai există de zeci de ani, dar au coduri poştale şi se află în nomenclatorul localităţilor

Satele fantomă din Constanţa: nu mai există de zeci de ani, dar au coduri poştale şi se află în nomenclatorul localităţilor

Replica API 27 februarie 2015 | 11:09 2051

Fără locuitori, dar cu sute de animale declarate

Fără locuitori, dar cu sute de animale declarate

În România sunt, la această dată, 126 de localităţi fantomă, care nu mai există în realitate, unele de zeci de ani de zile, dar unde sunt înregistrate firme, mii de animale, au coduri poştale şi se află încă în nomenclatorul localităţilor, se arată într-un material publicat pe hotnews.ro. Trei astfel de sate fantomă sunt în judeţul Constanţa şi reprezintă localităţi cunoscute oamenilor locului, cu o istorie seculară şi fascinantă în spate. Un sat pustiit, care nu mai există în realitate, dar rămâne în scriptele statului, este Grăniceru. Localitatea intră în componenţa oraşului Negru Vodă şi are cod siruta 62422. Conform informaţiilor din cadrul Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2011 localitatea nu avea nici un locuitor la data recensământului. Localitatea a fost identificată pe Planurile Directoare de Tragere (1916 - 1959). Pe imaginile satelitare recente, nu au mai putut fi identificate case sau tramă stradală, iar perimetrul corespunde unui teren viran, se arată în sursa citată.

Conform Wikipedia, „Grăniceru a fost o localitate care aparţinea de oraşul Negru Vodă din judeţul Constanţa, Dobrogea, România. Deşi încă figurează în nomenclatorul localităţilor din România, satul Grăniceru a fost dezafectat şi depopulat”, informaţie care apare şi pe site-ul Primăriei Negru Vodă. Un alt sat fantomă din judeţul Constanţa este Curcani, din componenţa comunei Cobadin, cod siruta 61345. Conform informaţiilor din cadrul Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2011 localitatea avea patru locuitori. Localitatea a fost identificată pe Planurile Directoare de Tragere (1916-1959) iar pe ortofotoplanuri se observă o reţea de drumuri şi construcţii care par să fi fost/să fie un complex agricol/zootehnic. În conformitate cu informaţiile statistice din anul 2013 ale Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi Pentru Siguranţa Alimentelor localitatea Curcani figurează cu 100 de bovine, 734 ovine şi 255 de caprine. Cel mai probabil ferma figurează ca fiind localitate, însă fiind o unitate zootehnică nu are locuire permanentă, numărul de locuitori fiind de doar 4, conform recensământului populaţiei din anul 2011. În acest context o fermă nu poate fi considerată a fi o localitate, se mai arată în sursa menţionată.

Istoriile fascinante ale ultimei mori de vânt din Constanţa şi a fantomaticului Monument al Tineretului, al doilea cel mai înalt din lume

Potrivit Wikipedia, „Curcani este un sat în partea sudică a judeţului Constanţa, în Podişul Cobadin. Aparţine administrativ de comuna Cobadin. În trecut s-a numit Cherticpunar. La recensământul din 2002 avea o populaţie de 19 locuitori”. Pe site-ul Primăriei Cobadin, satul Curcani figurează cu un intravilan de 3 hectare şi extravilan de 629 de hectare. Satul pustiit de oameni are o istorie seculară, ultimul vestigiu al localităţii Curcani aflându-se acum la Complexul Naţional Muzeal Astra din Sibiu. Este vorba despre una din ultimele cinci mori de vânt dobrogene din România şi singura din judeţul Constanţa, de asemenea singura cu pânze cunoscută în ţară, dusă la muzeul sibian din satul Curcani, în anul 1966. Cel de-al treilea sat fantomă din judeţul Constanţa este Straja, parte a comunei Cumpăna, cod siruta 61666. La Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2011 localitatea nu avea nici un locuitor. Satul Straja a fost identificat pe Planurile Directoare de Tragere (1916-1959), dar pe ortofotoplanuri perimetrul delimitează un teren viran, fără construcţii, pe poziţia vechii vetre a satului. Localitatea a fost rasă, literlamente, de pe suprafaţa pământului în anii ’80, pentru construcţia canalului Dunăre Marea Neagră. Satul Straja era amplasat în vestul Cumpenei, la 8 kilometri de Murfatlar şi avea câteva sute de locuitori. Conducerea Uniunii Tineretului Comunist din acele vremuri a decis să ridice în dreptul vetrei Straja, devenită canal navigabil, un monument de bronz impresionant, un înger fără aripi, care simbolizează ideea de zbor, menit ca un simbol al Canalului, transmis generaţiilor următoare. Monumentul Tineretului, aşa cum a rămas cunoscut, a fost inaugurat în 1988, iar în prezent se află în pericolul de a fi furat, efectiv, cu totul, datorită tonelor de bronz din componenţa sa. Cu cei aproape 50 de metri ai săi înălţime, al doilea cel mai înalt monument din lume după Statuia Libertăţii este tot ce a mai rămas să aducă aminte de satul Straja.

Cristian ANTON

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere
a fost facut pentru-ca acolo a muncit tineretul!
0
0

REPLICA

LOTO

6/49
28291833747
5/49
102511321216
joker
2832645102