Scăderea temperaturii corporale ar putea ajuta creierul în caz producerii unui stop cardio-respirator

Scăderea temperaturii corporale ar putea reduce riscul de leziuni cerebrale în cazul pacienților comatoși care au suferit un stop cardio-respirator, după cum a precizat un grup de neurologi din Statele Unite.

Sursă foto: Shutterstock

Noile orientări ale American Academy of Neurology (Academiei Americane de Neurologie) recomandă că familiile pacienților respectivi să-i întrebe pe medici dacă rudele întrunesc criteriile pentru scăderea temperaturii corporale.

„Persoanele care sunt resuscitate și întră în comă după ce au suferit un stop cardio-respirator necesită îngrijiri medicale și neurologice complexe, iar neurologii ar putea juca un rol cheie în îmbunătățirea rezultatelor, recurgând la scăderea temperaturii corporale” a spus președintele comitetului privind orientările, dr. Romergryko Geocadin. Aceste orientări recomandă utilizarea mai frecvența a scăderii temperaturii corporale în cazul pacienților care îndeplinesc criteriile, a spus Geocadin, care lucrează în cadrul Școlii de Medicină a Universității Johns Hopkins din Baltimore.

În cazul unui stop cardio-respirator, inima încetează brusc să mai bată. Ceea ce înseamnă că sângele și oxigenul nu mai ajung la creier. Cu cât trece mai mult timp până când inima începe să bată din nou, cu atât crește riscul de leziune cerebrală sau deces. Cercetările sugerează că scăderea temperaturii corporale reduce riscul de leziuni cerebrale în cazul pacienților care suferă un stop cardio-respirator. Corpul este răcit extern cu ajutorul unor paturi reci speciale sau intern cu ajutorul unor dispozitive care scad temperatura sângelui în interiorul vaselor, potrivit comunicatului de presă al academiei.

Autorii orientărilor au descoperit „dovezi solide”, conform cărora scăderea temperaturii corpului la 34 de grade la 32 de grade Celsius timp de 24 de ore (procedura cunoscută că hipotermie terapeutică) crește șansele de recuperare a funcțiilor cerebrale. „Dovezile mai moderate” sprijină o abordare cunoscută că gestionarea țintită a temperaturii, adică menținerea temperaturii corpului la 36 de grade Celsius timp de 24 de ore, urmată de o creștere a temperaturii corpului până la 37,5 de grade Celsius timp de opt ore. „Deși au existat dezbateri legate de care dintre cele două abordări este cea mai bună, orientările noastre au arătat că ambele terapii au același rezultat” a precizat Geocadin într-un comunicat de presă. „Familiile ar trebui să-i întrebe pe medici dacă rudele lor îndeplinesc condițiile pentru realizarea procedurii de scădere a temperaturii corpului.”

Recomandările, bazate pe o revizuire a studiilor desfășurate în ultimii 50 de ani, au fost publicate online pe 10 mai în revista Neurology. Studiile viitoare ar trebui să încerce să stabilească temperaturile optime, ratele de scădere și creștere a temperaturii corpului și ce metodă funcționează cel mai bine, scrie New York Times, citat de doc.ro.