Scoala, intre excelenta si "nu e treaba ei"

E dificil să faci să conteze excelenţa. Mă refer la elevii aceia de geniu, cei care învaţă, cei care fac chestii extraordinare, cei care sunt altfel şi ciudaţi, cei care au şapte ani de acasă. În primul rând, auzeam pe cineva comentând, chestia cu şapte ani de acasă... e legată de acasă, strict de "job-ul" părinţilor, iar şcoala nu face, nu drege. Da, şcoala nu face şi nu drege, iar în curând poate vor ajunge şi alţii la concluzia, asemenea lui Badea, că "bine că am terminat şcoala aia, şi aşa nu m-a ajutat la nimic" - sau ceva de genul ăsta. M-aş fi bucurat ca şcoala să nu fie tratată aşa lejer, să se adapteze la cerinţele actuale. Nu poţi cere cei 7 ani de acasă, iar în acelaşi timp mediul de la şcoală să se degradeze pe zi ce trece. Cu un mediu atât de ostil - mă refer nu doar la nenorocirea cu elevul ucis, ci în general, la bătăile şi sexul organizat şi filmat între elevi -, este greu să reuşeşti să mai aduci în faţă excelenţa. Nu apuci să scrii o ştire despre un elev premiat la olimpiadă, fiindcă vin de-a valma ştiri ca de exemplu bătaia elevelor de la Madgearu. Astea atrag atenţia, acoperă frumosul şi excelenţa. Şi nu poţi să nu diseci firul în patru, mai ales că... descoperi că şcoala se spală pe mâini de incidente sau spune că habar nu are. Atunci, ce mai face şcoala? Meditaţii - asta mai face şi mă enervează chestia asta cu meditaţiile de nu mai pot, mai ales că îmi aduc aminte de episodul meditaţiilor făcute acum ani, de mine, la fizică. Nu că voiam să fiu premiantă la fizică, dar era regula de bază a profesoarei: te meditezi sau nu treci trimestrul. Există, desigur, şi profesorii aceia frumoşi şi buni, indiferent de generaţie, dar care nu apar nicăieri pe vreo listă a excelenţei, decât poate în minţile noastre. Poate conştientizăm şi în timpul şcolii, poate după ce terminăm. Dar cu ce îi ajută pe profesorii aceia? Cum îi separi de cei în dreptul cărora ai putea scrie "aşa nu", cât timp sistemul merge mai departe fără să-şi recunoască valorile? Am văzut un gest, zilele trecute: un profesor a primit o diplomă, mă rog, i-au fost recunoscute meritele. Destul de slăbuţ, aş zice.