Se cere ÎNFIINȚAREA unei companii de transport maritim, după modelul Navrom

Constructorii de nave cer Guvernului să înființeze o companie națională de transport maritim, după modelul Navrom din perioada comunistă, în condițiile în care România este al cincilea mare producător de nave din Europa.

Asociația Constructorilor Navali din România (ANCONAV), care reprezintă din 1995 interesele șantierelor navale și ale producătorilor și distribuitorilor de echipamente și materii prime pentru industria navală din România, cere Guvernului includerea în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a mai multor măsuri de sprijin pentru sector, printre care înființarea unei companii naționale de transport maritim, după modelul Navrom din perioada comunistă, scrie Profit.

Într-o scrisoare deschisă adresată Guvernului, premierului și miniștrilor Economiei, Transporturilor și Fondurilor Europene, ANCONAV arată că, la nivel național, șantierele navale au un impact major asupra economiei, industria construcțiilor de nave asigurând locuri de muncă pentru aproximativ 20.000 de angajați, iar cifra de afaceri realizată de șantierele navale reprezentând 1% din PIB.

"Datorită celor 9 șantiere navale care funcționează în România, țara noastră se situează printre primele 5 țări europene producătoare de nave, având de asemenea, un număr semnificativ de personal implicat in aceasta industrie", se menționează în scrisoare.

Reamintim că mai mulți muncitori de pe șantierul naval din Mangalia au protestat vineri la București față de intenția olandezilor de la Damen de a concedia 228 de angajați. Asta în condițiile în care statul român este acționar majoritar al Damen Shipyards Mangalia, iar compania olandeză a promis că va face noi angajări și va crește numărul de comenzi.

NAVROM avea în 1990 o flotă de 275 de nave

ANCONAV solicită, printre altele, dezvoltarea unei strategii de transport a României prin înființarea unei companii naționale de transport maritim. "Prin intermediul unui astfel de demers, România poate dezvolta o strategie sustenabilă de securitate a transportului naval ce va putea aduce beneficii tuturor sectoarelor economice direct implicate (activitate portuară, șantiere navale, furnizori de servicii din domeniul transporturilor), dar și economiei regionale, prin asigurarea furnizării/livrării de materii prime si produse. În acest sens, o dovadă elocventă a reușitei unei inițiative de acest gen o reprezintă modelul anilor '70, când înființarea unei companii naționale de transport a stat la baza dezvoltării sectorului naval în România", se menționează în scrisoarea ANCONAV.

Întreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime (IEFM) Navrom Constanța a fost înființată printr-un decret emis în 1976 și administra, la nivelul anului 1990, o flotă de 275 de nave, însumând peste 5 milioane tdw. Până în anul respectiv, Navrom acumulase, potrivit documentelor oficiale, datorii externe totale de circa 29 milioane dolari, din cauza faptului că întreprinderile de comerț exterior ale statului român care o contractau nu își plăteau facturile, iar Navrom nu avea bani pentru achitarea datoriilor către furnizori, precum și pentru încheierea de polițe de asigurare pentru portofoliul său de nave. În 1990, IEFM Navrom Constanța a fost "spartă" în mai multe entități prin hotărâre de guvern, iar, în timp, navele din flota sa au fost înstrăinate.

ANCONAV cere reînnoirea navelor aflate sub pavilion românesc

În scrisoarea sa, ANCONAV mai cere promovarea unor facilitați ce vizează transportul maritimo-fluvial și implementarea unor tehnologii moderne, fapt ce va determina obținerea unui transport cu impact negativ minim asupra mediului, facilitați cu caracter temporar ce pot duce la stimularea comenzilor de nave noi sau retehnologizarea navelor existente, cu condiția ca soluțiile tehnice să promoveze principiile Green Deal și Blue Growth ale Uniunii Europene. Organizația mai vrea implementarea unei scheme de reînnoire a navelor aflate sub pavilion românesc.

"Acest sistem ar fi menit să promoveze decarbonizarea și digitalizarea sectorului maritim, în conformitate cu acordul european și agenda de digitalizare. Acesta încurajează inovarea, creșterea industrială regională și ocuparea forței de muncă, pe întregul lanț valoric maritim. De asemenea, ar contribui la păstrarea suveranității tehnologice maritime strategice a UE și implicit a României, precum și a capacităților de producție maritimă", se arată în document. Altă cerință este implementarea unor programe suport pentru forța de muncă din domeniul naval, ce vizează dezvoltarea abilitaților digitale și atragerea de noi resurse umane în acest domeniu strategic.

Transportul naval nu a fost prins în programele PNRR

"Cu toate acestea, în ciuda importanței acestui sector de activitate – transportul naval, am constatat cu dezamăgire că acesta nu a fost cuprins în niciunul din capitolele de investiții din Programul Național de Redresare și Reziliență, deși includerea in acest program ar fi reprezentat pentru țara noastră o oportunitate menită a crea, prin intermediul acestei industrii, poli de sustenabilitate viabilă ai economiei românești", scrie ANCONAV. În scrisoare se avertizează că industria construcțiilor de nave a fost puternic afectată de pandemia Covid-19, cu efecte negative majore asupra șantierelor și furnizorilor acestora, care sunt dependenți de economia mondială. Reducerea considerabilă a comerțului internațional, lipsa mobilității forței de muncă, neîncrederea investitorilor și incertitudinea economică, toate acestea au avut drept consecință stoparea contractărilor de noi proiecte.

În anul 2020, comenzile pentru nave din Europa au scăzut cu 62% în tonaj și 77% în valoare, comparativ cu 2019, cu impact negativ asupra întregului lanț de aprovizionare.

Se estimează o lipsă de comenzi, indiferent de situația sanitară

"Scăderea numărului de comenzi de nave noi s-a resimțit la nivelul industriei navale românești și estimăm că această criză se va adânci și mai mult în anul curent. Acest fapt va avea o serie de consecințe negative concrete, după cum urmează: disponibilizări din marile șantiere, mai puține taxe și impozite colectate la bugetul de stat și, poate cea mai grava pe termen lung, pierderea capacității de producție la Marea Neagră. Aceste aspecte nefavorabile sunt vizibile, încă de la începutul crizei, și in cadrul șantierelor navale românești. Construcțiile navale se caracterizează prin termene de execuție foarte lungi, în medie 2-3 ani din momentul contractării până la livrarea unui proiect, iar pe toată această perioadă, depind puternic de buna funcționare a lanțului de aprovizionare, optimizarea acestuia asigurând respectarea termenelor contractuale pe tot parcursul procesului de producție. Este greu de intuit dacă 2021 va aduce modificări majore, dar deja resimțim o accentuare puternică a efectelor negative ale pandemiei", se mai spune în scrisoare.

În concluzie, ANCONAV solicită luarea de măsuri concrete de susținere, pentru a se putea salva locurile de muncă din aceste șantiere, pentru a asigura capacitatea strategică de producție de nave de la Marea Neagră și, nu în ultimul rând, pentru a transforma România într-un pol de competitivitate în industria navală europeană, prin: 1: o abordare sectorială care să susțină și să dezvolte industria naval㬠– soluții viabile și predictibile care să creeze oportunități de investiții; 2. acțiuni concrete pentru a stimula cererea internă – mai multe comenzi din piața internă. Industria navală românească este un exportator major de produse navale fiind dependentă de economia mondială. Cererea externă a fost grav afectată de pandemie și estimăm că va exista o lipsă de comenzi externe indiferent de situația sanitară globală; 3. cooperare și suport pentru a salva locurile de muncă – sectorul public și cel privat trebuie să coopereze pentru a asigura o mobilizare strategică în vederea dezvoltării industriei navale cu ajutorul noilor tehnologii: o industrie navală mai digitală, mai sustenabilă și mai ecologic.

"Numai așa se vor putea salva locurile de muncă actuale și se por putea crea altele noi din domenii conexe", conchid cei de la ANCONAV.

Andreea POPA