Secretarul de stat Tudor Şerban, acuzat de subminarea economiei, are afaceri fantomă în turismul din Constanţa

Eminenţa cenuşie de la Oil Terminal şi Centrala Nucleară

Unul dintre personajele cheie ale megascandalului legat de miliardarul Ioan Nicolaee şi subminarea economiei naţionale este craioveanul Tudor Şerban, celebrul şi controversatul secretar de stat din Ministerul Economiei. Demnitarul în vârstă de 64 de ani este cel care a aprobat, potrivit DIICOT, alături de alţi funcţionari guvernamentali, livrarea de gaze ieftine pentru combinatele fostului securist Nicolae, producând astfel un prejudiciu de circa 126 de milioane de dolari statului român.

Tudor Şerban este, paradoxal, o figură pe cât de cunoscută, pe atât de discretă. De aproape două decenii, Şerban a ocupat funcţii de conducere în cele mai importante companii energetice din România, calitate în care a vizat afaceri de zeci de miliarde de euro. Fie că a fost la şefia Nuclearelectrica, ori la Hidroelectrica, fie la Distrigaz sau la Electrica ori CEZ, Tudor Şerban este, în mod incontestabil, unul dintre cei care controlează energia din România. În prezent, este consilierul personal al ministrului Ion Ariton şi vicepreşedinte al PDL Sector 2, organizaţie condusă de ministrul Transporturilor, constănţeanca Anca Boagiu, iar legăturile sale cu judeţul Constanţa sunt extrem de strânse. Practic, nu puteai vorbi de Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă, de Oil Terminal sau de proiectele uriaşe referitoare legate de magistralele de gaze ruseşti sau ex-sovietice, proiecte de multe zeci de miliarde de euro, cu importanţă strategică naţională şi europeană, fără să să pomeneşti numele lui Tudor Şerban. Demnitarul a fost, printe altele, şef al IRE Constanţa, actuala ENEL, dar legăturile sale de la malul mării sunt mult mai strânse. În ciuda eforturilor sale de a ascunde, pe cât se poate, afacerile din Constanţa, Replica a descoperit câteva aspecte foarte interesante. Astfel, am aflat că olteanul Şerban este căsătorit cu o onorabilă constănţeancă, fost cadru didactic de conducere din ISJ Constanţa. Tudor şi Veronica Şerban aveau o casă pe strada Căiuţi, nr.27, o moştenire de 300 metri pătraţi primită în 1996, vândută între timp, dar şi o imensitate de casă de 600 metri pătraţi în Costineşti, cumpărată pe numele soţiei, în 2005. Veronica Şerban este acum pensionară, dar merită remarcat faptul că a condus ani buni de zile Şcoala Generală numărul 37 din Constanţa. În paralel, doamna unuia dintre cei mai deştepţi băieţi din energia românească este patroana unei firme care practică servicii hoteliere, după cum însuşi demnitarul recunoaşte în declaraţiile sale de avere. Problema e că societatea declarată de Tudor Şerban nu există în evidenţele Ministerului de Finanţe. Potrivit declaraţiilor sale de avere, firma s-ar numi Servicii Turistice Serv SRL. Şerban specifică faptul că soţia Veronica deţine 100% din această afacere, precizând că este vorba despre servicii hoteliere. Indiferent de serviciile pe care le oferă firma tartorului în economie Tudor Şerban, cert este că această firmă este, pur şi simplu, una fantomă. Singura legătură plauzibilă pe care o putem face este cea legată de căsoiul din Costineşti. La 600 de metri pătraţi, pare evident faptul că avem de-a face cu un lăcaş turistic, chiar dacă denumirea societăţii nu există în evidenţele Fiscului. Una peste alta, Tudor Şerban rămâne un personaj extrem de interesant pentru economia României; pensiuni sau hoteluri nedeclarate din Constanţa rămân chestiuni lipsite de importanţă faţă de afacerile strategice derulate de unul din dinozaurii peisajului postdecembrist mioritic.

Cristian ANTON