REPLICA ONLINE CONSTANTA

20.8° Constanța Vin., 29 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6683
20.8° Constanța Vineri, 29 Martie 2024 Anul XX Nr. 6683
 

Secretele din laboratorul de Criminalistică de la Constanţa

Secretele din laboratorul de Criminalistică de la Constanţa

Replica API 22 martie 2013 | 00:00 2828

Scotch-ul, folosit şi de criminaliştii americani

Scotch-ul, folosit şi de criminaliştii americani

Un simplu gest, un deget care atinge un birou, o uşă, un fir de păr care care se desprinde şi rămâne pe podea, o urmă de buze pe pahar, toate sunt lucruri uzuale, nesimnificative, parte din viaţa cotidiană. Nu şi pentru specialiştii criminalişti, pentru care pot reprezenta miezul anchetei şi rezultatul acesteia. Relevare, prelevare şi comparaţie, sunt paşii care se urmăresc într-o anchetă ciminalistică, investigatorii bazându-se pe fler şi intuiţie, dar şi experienţă, fiind nevoiţi să ia decizii pe loc. Şi se descurcă foarte bine, ceea ce dovedeşte că Serviciul Criminalistic din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Constanţa este printre cele mai bune din ţară.

Furturi, crime, tâlhării, toate sunt de competenţa oamenilor legii pentru a le rezolva, a găsi făptaşii şi a restaura siguranţa cetăţenilor. Pare simplu la prima vedere, toate acţiunile fiind desfăşurate după un plan bine pus la punct, în care se află şi prelevarea amprentelor. Însă, odată ce ai intrat în munca "brută", ca să spunem aşa, lucrurile nu mai par chiar atât de roz, un adevărat volum de muncă ieşind la iveală, dovedindu-se astfel că avem unul dintre cele mai bune Servicii Criminalistice din ţară, printre primele acreditate la standarde europene, încă din anul 2008. Concentrându-ne strict pe amprente, observăm că este necesară o muncă de ore bune la locul faptei, totul bazându-se pe intuiţia investigatorilor, flerului dar şi experienţei întrucât aceştia nu vor găsi un grafic lăsat de făptaşi în care le este indicat unde au pus mâna. Încă de la început trebuie menţionat că există două etape, relevarea şi prelevarea amprentelor papilare, a urmelor papilare din câmpul infracţional. Relevarea se face prin mai multe metode, prin pudrare cu pulbere neagră, galbenă, fluorescentă, prin vaporizare cu iod, prin utilizarea pensulelor magnetice, prin metode chimice, cât şi altele. Fiecare metodă trebuie atent aleasă, în funcţie de suprafaţa care trebuie analizată, decizie ce trebuie luată pe loc, de către investigator şi care este decisivă. Spre exemplu, pe documente, aici fiind vorba de hârtie, dacă se pudrează, nu va ieşi nimic, motiv pentru care specialistul criminalist va folosi nihidrina. "Specialistul criminalist trebuie să aibă mare grijă, să-şi aleagă metoda. Pe hârtie se impregnează grăsimea, iar respectiva proteină reacţionează cu substanţa nihidrină, care este lichidă sau sub formă de spray", a declarat, pentru "Replica", comisarul Musledin Sinan, şeful Serviciului Criminalistic din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Constanţa.

Scotch-ul, folosit de criminalişti, dar nu din cauza lipsei resurselor materiale

Trecând la cea de-a doua etapă, aducem în discuţie prelevarea, care se referă la ridicarea amprentei, după ce aceasta a fost scoasă în evidenţă prin metodele din prima etapă. Aici se poate apela la fotografiere, când urma este foarte vizibilă, sau la diferite benzi adezive. Potrivit comisarului Musledin Sinan, se foloseşte şi scotch-ul, fiind declarat un mijloc foarte bun, pe care îl folosesc şi criminaliştii din Statele Unite. "Banda tip scotch este prevăzută în procedurile noastre specifice. Ridicarea urmelor papilare cu banda adezivă tip scotch este o metodă folosită şi de criminaliştii din Statele Unite. Mai mult decât atât, este o metodă existentă în procedurile specifice de lucru, ale Criminalisticii. Există şi foi speciale, dar nu sunt mai bune ca şi scotch-ul. Avantajul este că este şi transparent. Repet, nu este o metodă rudimentară, există în trusele criminalistice cumpărate, de fabricaţie germană, pe care le avem şi noi. Aşa au venit, cu pulberi, cu bandă adezivă. Nu folosim numai scotch, pentru că sunt diverse situaţii. Spre exemplu, nu poate fi folosit pe suprafeţe circulare pentru că se strânge. Aici avem altfel de folii. La fel cum trebuie să ne alegem foarte bine metoda de relevare (adică a scoate în evidenţă, dintr-o urmă latentă să devină vizibilă), la fel se face şi în cazul prelevării", a mai spus şeful Serviciului Criminalistic. Printre cele mai dese metode folosite de către Serviciul Criminalistic din Constanţa se află pudrarea cu pulbere, iar printre cele mai puţin folosite se află vaporizarea cu iod. "Vaporizarea cu iod este mai puţin folosită pentru că este pentru anumite obiecte. Spre exemplu: rigips, unde nu prea sunt cazuri când infractorul pune mâna pe tavan, sau pe pereţi. Este mai rar întâlnită, dar nu inexistentă", a menţionat Musledin Sinan.

O altă formă de amprente: "urmele genetice". Cum este depistat infractorul?

Parcurgând şirul unei anchete criminalistice, din punctul de vedere al relevării şi prelevării amprentelor, ajungem şi la un alt punct. Dacă primul s-a referit la urmele papilare, al doilea evidenţiază urmele genetice. "Urmele genetice se examinează din punct de vedere bio-criminalistic. Ele sunt examinate atât din punct de vedere al grupei sanguine, cât şi al ADN-ului. Aici se ridică la propriu urma de sânge, firul de păr, saliva, sperma, în eprubetă. Se ridică, se conservă şi se duce la laboratorul de genetică de la IGPR", ne spune comisarul. Perioada de relevare s-a încheiat, care poate ajunge şi până la 8 ore, însă ce se întâmplă mai departe? Cum se identifică infractorul? În primul rând amprentele papilare prelevate sunt comparate cu cele ale reclamanţilor pentru a le exclude, după care traseul se îndreaptă exact către baza de date AFIS, cea care compară automat urmele de la faţa locului cu amprentele tuturor persoanelor existente în bază, peste două milioane, toate cercetate pentru diferite infracţiuni. "Ca să nu încărcăm aiurea sistemul şi cu urmele reclamanţilor, amprentăm, se fac excluderile, iar urmele care rămân în evidenţă sunt înaintate la sistemul automat de comparare, numit AFIS", a completat Musledin Sinan. Ca atare, respectiva amprentă este comparată în mod automat cu amprentele a peste două milioane de oameni, răspuns ce vine în câteva minute. Pare minunat şi uşor şi chiar este, însă înainte de această bază de date AFIS, procedeul era de-a dreptul anevoios, având în vedere că acest lucru se făcea fizic, adăugându-se şi deplasările în ţară pentru o simplă comparare. Din anul 2000, de când a fost adus sistemul AFIS, lucrurile s-au schimbat radical, munca fiind mult mai eficientă. Din anul 2007 s-a introdus şi un alt sistem, care poate compara urmele palmare. "Cazurile sunt simple după ce le rezolvi, pentru că mergi şi cauţi din intuiţie, nimeni nu-ţi spune unde a pus mâna, te bazezi pe intuiţie, fler şi experienţă, în termeni specifici: cercetarea se face după iter criminis, adică itinerariul criminalului. Asta trebuie să stabilim noi. O anchetă la faţa locului poate dura o oră sau chiar o zi, dacă trebuie să scoatem parchetul, cum am făcut şi la cazul Lara Şaban. La Cumpăna a durat relativ puţin, dar totuşi am stat 8 ore", mai spune omul legii. Cât despre "viaţa" unei amprente, aceasta poate rămâne pe o suprafaţă chiar şi ani de zile, în funcţie de mai mulţi termeni, precum umiditate, condiţii atmosferice, sau cât de des este frecventat locul respectiv. Un alt aspect care trebuie menţionat se referă la faptul că o amprentă se formează încă din viaţa intrauterină, în ultimele luni de sarcină, şi rămâne aceeaşi chiar şi după moarte. "Amprenta este o metodă foarte exactă de identificare a persoanei, nu se schimbă nici în urma unor boli, ea rămâne unică, la fel ca şi cea genetică. Probabilitatea ca aceeaşi amprentă să se întâlnească la două persoane este de 1 la 6 miliarde. Dacă vorbim de două urme papilare, aici posibilitatea de a găsi două amprente, de la două degete, identice la două persoane, este de 1 la 30 de miliarde. Pentru că, da, fiecare deget are o altă amprentă, fiecare membru al unei familii are impresiuni diferite, chiar şi gemenii", a conchis comisarul Musledin Sinan, şeful Serviciului Criminalistic din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Constanţa.

Liliana CHIRU

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
15331744146
5/49
383120264010
joker
3416910367