REPLICA ONLINE CONSTANTA

17° Constanța Joi, 25 Apr. 2024
Anul XX Nr. 6710
17° Constanța Joi, 25 Aprilie 2024 Anul XX Nr. 6710
 

Senatorul Brăiloiu, despre violențele din Franța: S-ar putea crede că este vorba despre o țară terorizată de un regim dictatorial

Senatorul Brăiloiu, despre violențele din Franța: S-ar putea crede că este vorba despre o țară terorizată de un regim dictatorial

Replica API 21 noiembrie 2018 | 15:04 236

După violențele din Franța, Savoia, atunci când o persoană a murit, iar alte câteva sute rănite, ca urmare a protestelor împotriva scumpirii preţurilor carburanţilor, dar și a politicii Guvernului în domeniul taxării şi scăderii puterii de cumpărare, senatorul Tit-Liviu Brăiloiu și-a arătat nemulțumirea vizavi de aceste „grozăvii” descrise de presă, cu lux de amănunte.”Baricade în centrul orașului și pe străzile adiacente, furie, violență extremă, zeci de magazine, restaurante și vehicule incendiate, sute de oameni cu fețele acoperite de cagule, atacarea cu pietre a forțelor de ordine, apropierea periculoasă de sediul Președinției, intervenție în forță a jandarmeriei, grenade cu gaze lacrimogene, tunuri cu apă, haos… În care oraș și în care țară, pe ce continent și în care vremuri de restriște se întâmplă toate aceste grozăvii, descrise cu astfel de cuvinte în presa de a doua zi? Dacă cititorul n-ar vedea denumirile ziarelor, ar putea crede că este vorba despre o țară a cărei populație, terorizată de un regim dictatorial, luptă cu toate mijloacele pentru libertate, democrație, pentru drepturi și libertăți fundamentale, pentru un stat de drept, și nicidecum despre Paris, despre Franța, țară fondatoare a UE și a cincea putere economică a lumii, țara unde Jandarmeria Națională Franceză este prima formațiune militară de acest fel din lume, care acționează pe baza unei legi de necontestat”, spune parlamentarul.

„Indiscutabil – titrau ziarele – ceea ce s-a transmis sâmbătă, 17 noiembrie a.c., din Paris și alte mari orașe din Franța de către posturile de televiziune sunt scene de o violență cum rar s-au mai văzut în ultima vreme în Europa. Bilanțul este edificator: 1 mort, peste 400 de răniți, dintre care 14 grav, aproape 300 de protestatari violenți arestați. Și toate acestea s-au întâmplat la doar patru zile după ce Parlamentul European, cu „sprijinul” câtorva europarlamentari români și sub nemijlocita îndrumare a diriguitorilor Comisiei Europene, a adoptat o rezoluție prin care se aduc grave acuze la adresa României privind o pretinsă încălcare a principiilor statului de drept. Mai mult decât atât, acuzele nefondate și vădit discriminatoare la adresa României, a acțiunii „disproporționate” a forțelor de ordine fuseseră formulate cu trecerea totală sub o tăcere complice a șirului de violențe din zilele de 1 și 22 mai, apoi din 9 octombrie, tot din Franța, precum și cu neluarea în seamă a violențelor din Hamburg, din 6 iulie a.c., când fusese nevoie de aducerea din Berlin și Baden-Wurttemberg inclusiv a „forțelor speciale anti-revoltă (!), prilej cu care 159 de polițiști au fost răniți și 45 de protestatari violenți, arestați. Pentru a nu știrbi cu nimic din corectitudinea documentației acestei declarații, prezint integral textul de fundamentare de la lit. Q a rezoluției: „Întrucât relatările intervenției violente a poliției române în timpul protestelor din 10 august 2018 au trezit preocupări serioase cu privire la proporționalitatea utilizării forței și la încălcarea drepturilor fundamentale ale protestatarilor”, precum și textul de la pct.3 al hotărârii propriu-zise: „condamnă intervenția violentă și disproporționată a poliției în timpul protestelor de la București, din august 2018.” Chiar și o succintă analiză a textului de fundamentare, respectiv a sintagmei „relatările intervenției violente” (DEX – a relata=a povesti, a istorisi, a explica), denotă modul ostentativ partizan al informărilor ajunse la forurile europene, al „relatărilor” defăimătoare, al filtrării cu iz politic a desfășurării evenimentelor în favoarea protestatarilor violenți, care aveau, probabil, o misiune de îndeplinit. Concluzia din text este însă categoric desființată de aprecierea generalului Bertrand Cavallier, expert european în domeniul asigurării și restabilirii ordinii publice, fost cadru al Jandarmeriei Naționale Franceze, care, cu privire la acțiunile violente ale unor protestatari din București, din 10 august, afirma: „Exista riscul ca sediul Guvernului să fie invadat, iar acest lucru este intolerabil într-o democrație.” ,a mai transmis Brăiloiu.

”În acest caz, ce tip de democrație și care principii ale statului de drept sunt susținute în „relatările” lor de europarlamentarii PNL, al căror autopropus purtător de cuvânt, Siegfried Mureșan, declară cu nonșalanță că formațiunea sa politică a cerut de multă vreme o asemenea poziționare a forurilor europene? Jalnic câștig! Oare nu aceștia, împreună cu mai vechii Monica Macovei și Cristian Preda, au strecurat perfid în rezoluție „profunda îngrijorare față de propunerile legislative care ar incrimina denigrarea României în străinătate (…)”? În concepția cu iz patologic a acestor indivizi este de neacceptat ca Legislativul României suverane să le răpească posibilitatea de a-și denigra țara, instituțiile democratice, inclusiv forțele cu atribuții legale în asigurarea ordinii constituționale, de a împinge România, prin manipulare și dezinformare, la periferia politică și decizională a Europei, facilitând astfel interese străine. Dar și mai mult decât atât, ca susținător conștient al principiilor pe care se bazează construcția europeană, sunt consternat de ipocrizia nedisimulată a unei părți a Parlamentului European, a Comisiei Europene, gardianul „independent” al tratatelor, a vehementului Frans Timmermans, a intransigentului Manfred Weber, a justițiarei Vera Jourova, comisarul pentru Justiție. Și atunci, în mod firesc se naște întrebarea: o Europă care se dorește unită, dar care a hotărât deja că adoptă mai multe viteze, prin rezoluția împotriva României și prin condamnarea intervenției legale împotriva protestatarilor violenți, așa cum se procedează în toate țările care apără instituțiile statului de drept, demonstrează că folosește mai multe standarde? Cu alte cuvinte, nesocotind ancheta penală în desfășurare, forurile europene înlocuiesc nonșalant principiul universal al prezumției de nevinovăție cu aberantul principiu feudal, despotic, al vinovăției prezumate? În pofida tuturor acestor acțiuni concertate de intimidare, interne și externe, apreciez că Jandarmeria Română trebuie să rămână o forță importantă a sistemului național de securitate, organizată, dotată și pregătită pe baza unei legislații permanent actualizată conform noilor provocări, capabilă să acționeze eficient pentru asigurarea ordinii și a protecției cetățenilor, a instituțiilor statului român de drept, garantând dreptul cetățenilor de a protesta exclusiv în limitele legii. În legătură cu acest ultim aspect, care a stârnit multe controverse și păreri aberante din partea celor care nici nu cunosc și nici nu respectă legea, apreciez că este mai mult decât edificatoare precizarea expertului european Bertrand Cavallier: „Oamenii care refuză să respecte avertizările și somațiile se află în ilegalitate. Este un standard european. Dacă ieșim din această realitate, atunci nimic nu mai are sens”,a încheiat senatorul Tit-Liviu Brăiloiu.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
471728292640
5/49
9192143025
joker
26141111218