Senatorul Moga, BILANŢUL ACTIVITĂŢII pentru anul 2017 şi obiective

Senatorul de Constanţa Nicolae Moga și-a prezentat bilanțul parlamentar, joi, 28 decembrie, pentru anul acesta. În cadrul unei conferinţe de presă, parlamentarul a punctat faptul că a avut obiective care au fost atinse, dar, totodată, a recunoscut că mai sunt încă unele care nu au fost duse încă la îndeplinire, dar care urmează să fie atinse în următorii ani de mandat. Totodată, a făcut şi un anunţ: începând cu data de 25 noiembrie a.c., este pensionar. De remarcat că, faţă de alţi parlamentari constănţeni, Nicolae Moga este singurul care îşi face publică, la finele fiecărui an, întreaga activitate parlamentară din timpul anului.

Potrivit raportului, Nicolae Moga a semnat 30 de inițiative legislative, a avut 8 declarații politice, 2 interpelări și o moțiune, acea privind demiterea Guvernului Grindeanu. Privind realizările din 2017, Moga a precizat că a a semnat toate proiectele legate de agricultură. „Am făcut asta cu mare drag şi s-a văzut. Anul acesta am avut producţii record, am depăşit producţia de cereale a anilor trecuţi, în special la porumb. Am depăşit până şi producţia de porumb a Franţei. Am semnat aceste amendamente în speranţa că fermierii constănţeni să aibă legislaţie pentru a dezvolta acest segment important, agricultura românească. Înainte se zicea că pe vremea lui Ceauşescu se ajungea la nu ştiu câte milioane de tone. Cred că umflau cifrele, nu ştiu. Dar acum am ajuns la această producţie fără să umflăm nici o cifră”, a declarat senatorul de Constanţa.

Insistă asupra simplificării sistemului legislative

Totodată, acesta a precizuat că are și câteva obiective nerealizate, printre care înființarea unui spital regional și adoparea unui codex legislativ care să faciliteze accesul tuturor cetățenilor la legislație.„Am insistat cu adoptarea unui codex legislativ. Conform Constituţiei, Parlamentul este obligat să facă legi, dar, totodată, trebuie să permită şi accesul tuturor cetăţenilor la aceste legi. La ora actuală, în România avem în jur de 15 mii de legi, unele dintre ele de pe vremea bunicilor noştri. Anual se emit aproximativ 1000 de legi, în afară de hotărârile sau ordonanţele de guvern. Sunt, de asemenea, 209 legi din 1868 şi 154 de hotărâri ale consiliilor judeţene şi de miniştri de pe vremea lui Gheorghiu Dej şi Nicolae Ceauşescu. (...) În această situaţie, orice cetăţean este pasibil să încalce legea, pentru că nu o cunoaşte în totalitate. De aceea, eu consider că aceste legi ar trebui schimbate aproape în totalitate, să facem mai puţine, în loc de 15 mii de legi, să avem câteva sute, poate o mie sau două, dar nu 15 mii. Ar fi mai uşor şi pentru cetăţeni, dar şi pentru cei care aplică legea”, a mai declarat Nicolae Moga, în cadrul conferinţei de presă.

Primul spital regional va fi la Constanţa – o promisiune

O altă nemulţumire, care îl macină pe Moga este faptul că, până în prezent, nu s-a reuşit realizarea unui spital regional la Constanţa. Acest subiect a mai fost deszbătut încă de anul trecut, însă, din câte ne-a declarat, acest proiect ar putea fi realizat în maxim 3 ani.

„Înfiinţarea spitalului regional la Constanţa este o necesitate, nu a mea, ci a constănţenilor şi a turiştilor. Ştiţi bine că vara, cei de la Unitatea Primiri Urgenţe (UPU) se confruntă zilnic cu circa 500 de intervenţii. Eu, personal, îi consider nişte eroi pe cei care lucrează la UPU. Cunoaşteţi cu toţii ce este în Spitalul Judeţean, care este un spital vechi, de 50 de ani. El a fost refăcut în proporţie de 40 la sută. A fost cârpit şi recârpit, iar mie nu îmi plac astfel de cârpeli. De aceea este nevoie de un spital regional la Constanţa. (...) Am acceptat să candidez pentru al treilea mandat tocmai pentru a duce la bun sfârşit acest proiect. Sunt la ultimul mandat şi sper ca până la finalizarea lui să fac acest spital. (...) Vreau ca în anul care vine, 2018, să facem măcar studiul de fezabilitate, iar spre finalul anului, să facem proiectul şi să începem lucrările de construcţie. Eu cred că în maxim doi ani, construirea acestuia ar trebui să fie terminată. Am promisiunea Guvernului Tudose este că primul spital regional se va face la Constanța”, a mai punctat senatorul.

În cadrul aceleiaşi conferinţe, Moga a discutat şi despre vestita comisie juridică din Parlament, coordonată de fostul ministru al justiţiei, Florin Iordache, pe tema legilor justiţiei. Moga a precizat că modificările legislative privind justiţia au fost iniţiate nu de parlament, ci de reprezentanţi ai instituţiilor din domeniu.

„Dacă am jurat pe Constituţie, o ştiu din scoarţă-n scoarţă. În cadrul acestei comisii, mi-am spus cuvântul numai acolo unde era vorba despre constituţionalitate. În această comisie, s-au purtat discuţii, privind aceste 3 legi, cu reprezentanţii instituţilor din domeniu, cum ar fi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). 90 la sută din amendamentele puse în legile respective sunt făcute de judecători şi procurori, chiar şi din CSM. Foarte puţine dintre ele au fost făcute de parlamentari. Aceste legi trebuiau schimbate, ca şi multe alte legi din România. Aşa cum au fost modificate, cele 3 legi din justiţie sunt mult mai bune decât cele de până acum, inclusiv pentru procurori şi judecători. (...) 98 la sută dintre magistraţi sunt de bună credinţă. Trebuie să punem în acord toată legislaţia cu prevederile Curţii Constituţionale”, a mai declarat Nicolae Moga.

Modificări legislative pe care nu le agrează

Tot el recunoaşte că priorităţile ar fi fost altele, nu justiţia. „Consider asta o greşeală. Trebuia întâi de toate să se ia deciziii politice în ceea ce priveşte sistemul de sănătate, învăţământul, abia apoi justiţia. Trebuiau luate în ordinea priorităţilor. (...) Constituţia a fost modificată pe vremea Guvernului Năstase, a fost cea mai mare greşeală. Sunt multe articole care nu îşi au rostul. Un exemplu ar fi MINISTERUL PUBLIC, care înseamnă procurorii. În realitate, acesta nici nu există”, a afirmat senatorul constănţean.

De remarcat că pe 18 decembrie a.c., un număr de 40 de parlamentari PSD au depus o iniţiativă legislativă prin care practic lasă DNA şi ANI fără obiectul muncii, scoţându-i pe senatori, deputaţi, preşedinte şi aleşii locali de sub incidenţa prevederilor codului penal, aceştia nemaiputând fi cercetaţi de exemplu pentru abuz în serviciu, conflict de interese sau luare de mită. Este vorba de o modificare propusă la articolul 175 din Codul Penal, privind funcţionarul public, în sensul legii penale, din care sunt excluse „persoanele care au fost alese în funcţii de demnitate publică”. Concret, este vorba de preşedinte, senatori, deputaţi, europarlamentarii şi aleşii locali care nu vor mai putea fi cercetaţi pentru infracţiuni prevăzute în codul penal în condiţiile în care subiecţii de drept, potrivit legii penale, se circumscriu noţiunii de „funcţionar public”.

Întrebat dacă susţine acest demers, senatorul Moga a declarat că nu a semnat această iniţiativă: „Parlamentul este oglinda societăţii. Sunt şi parlamentari mai năstruşnici, dar sunt şi parlamentari cu scaun la cap. Eu unul măghidez după dorinţa oamenilor pe care îi reprezint, abia apoi după solicitările de partid. Nu, nu am semnat aşa ceva”.

După cum singur a anunţat, începând din 25 noiembrie 2017, Nicolae Moga îngroaşă rândurile pensionarilor din România, dar fără a beneficia de vestitele „pensii speciale”.

Daniel ALBU