Sindicatele din Spitalul Judeţean se judecă pentru al 13-lea salariu din 2008

Managerul Dănuţ Căpăţână: "Va trebui să plătesc oalele sparte"

Birocraţia blochează buna funcţionare a sistemului sanitar, este de părere dr. Dănuţ Căpăţână, managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa. Acesta susţine că dacă piaţa privată de asigurări de sănătate ar fi "liberalizată", sistemul sanitar ar beneficia de mai mulţi bani. Medicul Dănuţ Căpăţână este de părere că asigurările de sănătate ar trebui să fie plătite de toată lumea, indiferent de gradul de venit pe care îl are. "Această discrepanţă între 20 milioane de persoane care beneficiază de servicii de sănătate şi 4 milioane de plătitori nu mai există nicăieri în lume şi de aici pleacă tot şirul acesta de subfinanţare cu care se confruntă sistemul", declară medicul. În ceea ce priveşte Spitalul Judeţean, acesta tratează nu doar pacienţi români, ci şi străini. Anual aproximativ 20 de străini trec pragul celei mai mari unităţi sanitare de la malul mării, numărul acestora fiind extrem de mic nu din cauza medicilor sau a condiţiilor din spital, ci din cauza complicaţiilor legate de asigurare şi asigurator, mai precizează dr. Dănuţ Căpăţână.

Reporter: Aţi fost ales vicepreşedinte al Asociaţiei Spitalelor din România şi ofiţer de legătură cu Asociaţia Europeană a Spitalelor. Ce ne puteţi spune despre programul pentru îmbunătăţirea calităţii şi a serviciilor medicale furnizate în spitalele din România în conformitate cu recomandările organizaţiilor internaţionale?

Dănuţ Căpăţână: Această legătură permanentă cu Hope reprezintă un avantaj în primul rând din punct de vedere al judeţului Constanţa şi mai puţin la nivel naţional. Toate aceste structuri, care înseamnă Asociaţia Spitalelor din toate ţările din Europa, au în componenţă şi actori care sunt decidenţi, respectiv minister, casă de asigurări sau reprezentanţi ai autorităţilor centrale. La noi nu se întâmplă lucrul acesta pentru că este interzis prin lege. Iarăşi mi se pare o prostie, pentru că nu poţi să ai un partener de dialog şi nu poţi să încerci să restructurezi un sistem dacă nu ai decidenţi. Noi discutăm şi cu domnul ministru şi cu reprezentanţii casei, dar totul rămâne la nivel de discuţie, pentru că nu există interesul major ca şi cum ar face parte structural şi prin lege dintr-o astfel de asociaţie, lucru care se întâmplă în toate ţările din Europa. Din acest motiv rezultatele se lasă aşteptate, de asta şi directivele pe plan european se implementează foarte greu, trec pe la mine, noi le consultăm, le înaintăm spre consultare, spre avizare şi este un traseu birocratic foarte lung.

Rep.: Putem vorbi de un blocaj birocratic?

D.C.: Sigur că există un blocaj şi dacă ar fi fost un reprezentant al ministerului care să-i fi prezentat ministrului sau casei deciziile care se iau acolo, intenţiile pe care le are Comisia Europeană, lucrurile ar fi evoluat într-o direcţie mult mai bună şi mult mai rapidă. Este foarte simplu să învăţăm şi noi din ceea ce fac alţii. Eu sunt ofiţer de legătură pentru că nu pot să fiu preşedinte deoarece sunt manager de spital. Iarăşi este o prostie. Dacă eşti manager de spital, de ce nu poţi fi preşedintele unei asociaţii lucrative? Aceasta este legea, noi am făcut o propunere în acest sens, dar cred că va mai trece multă apă pe Dunăre până când se va concretiza ceva.

Rep.: În condiţiile în care spitalele sunt asaltate de bolnavi, consideraţi că intenţiile Ministerului Sănătăţii, de a nu mai permite unităţilor medicale să interneze mai mulţi pacienţi decât numărul de paturi, sunt justificate?

D.C.: Da. Absolut. Mi se pare şi imoral şi ilegal. Nu ştiu şi dacă îngraşă să internezi mai mulţi pacienţi decât numărul de paturi existent în spital. Unde îi pui? Se pune problema că un pat aprobat într-un spital îndeplineşte normative de metri cubi de aer, de spaţiu, de personal, de îngrijire post-operatorie. Ca spital, nu ai nimic de câştigat nici la raportare, pentru că în momentul în care ai raportat mai mulţi pacienţi decât numărul de paturi, automat sistemul ţi scoate afară. Noi avem o problemă în toată România referitoare la primul baraj, şi anume medicii de familie. Acolo ar trebui lucrat şi cred că singurul lucru care poate fi făcut cu rezultate imediate şi vizibile este de a se mări finanţarea pe zonă de medicină de familie.

Rep.: Ce ar trebui schimbat ca lucrurile să funcţioneze în sistemul sanitar din România?

D.C.: În primul rând ar trebui create cele două baraje foarte clar şi delimitate - mă refer la barajul medicilor de familie şi barajul medicilor specialişti -, la noi nu se întâmplă aşa ceva şi este un lucru de subfinanţare, în al doilea rând ar trebui să se liberalizeze piaţa privată de asigurări de sănătate, care ar putea să susţină cu bani sistemul şi ar trebui ca aceste sigurări să fie plătite de toată lumea, indiferent de gradul de venit pe care îl are. Această discrepanţă, între 20 milioane de persoane care beneficiază de servicii de sănătate şi 4 milioane de plătitori, nu mai există nicăieri în lume şi de aici pleacă tot şirul acesta de subfinanţare cu care se confruntă sistemul sanitar din România.

Rep.: Câţi pacienţi străini au beneficiat în acest an de serviciile medicale oferite de Spitalul Judeţean Constanţa şi cât de mulţumiţi au fost de tratamentul primit?

D.C.: Nu foarte mulţi, pentru că în general pacienţii străini au preferat să meargă către locurile de unde sunt. La nivelul unui an nu cred că sunt mai mult de 20-30 de pacienţi străini. Aceştia ajung la Urgenţă, adică nu au fost cazuri de internare obişnuită să vină şi să se interneze în Spitalul Judeţean. Un motiv pentru care această categorie de pacienţi nu vine să se trateze la noi ţine de complicaţiile legate de asigurare şi asigurator. La Chirurgie Cardiovasculară au fost solicitări, dar asiguratorul unui pacient a insistat foarte mult să-l ia din Spitalul Judeţean din cauza costurillor care erau mai mari decât dacă pacientul ar fi fost tratat în ţara de origine.

Rep.: Relaţiile cu reprezentanţii Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, din exterior, par extrem de tensionate în condiţiile în care aţi menţionat că se fac presiuni asupra dumneavoastră pentru a elibera ilegal din farmacia unităţii sanitare medicamente injectabile pentru clinicile private care acordă tratament bolnavilor de cancer. Cum stau de fapt lucrurile? S-a găsit rezolvare la aceste probleme?

D.C.: S-a găsit rezolvare la aceste probleme. Întotdeauna am fost adeptul unui dialog. Niciodată nu am considerat că eu deţin adevărul absolut, dar în momentul în care se încearcă a se impune anumite lucruri care trec pe deasupra mea sau nu mi se cere părerea este normal să reacţionez. În cele din urmă ne-am înţeles. Am stabilit o procedură, pentru că problema mea nu o reprezenta ordinul ministrului sau legalitatea acestui demers, ci procedura în sine, cum trebuie făcut, în aşa fel încât să fiu sigur că pacienţii beneficiază de aceste medicamente şi că pot să-mi permit din punct de vedere al programului farmaciştilor şi al aprovizionării să fac lucrul acesta. În continuare mi se pare un lucru deplasat pentru că eliberez medicamente, foarte scumpe, pe care le ţin în gestiune, le păzesc, le manipulez şi le distribui fără să am un leu în plus. Orice farmacie privată, pentru aspectul acesta, ar fi adăugat un adaos pe care eu nu pot să-l pun. Nu este normal aşa ceva şi susţin în continuare că nu este o idee fericită treaba asta.

Rep.: Referitor la demersul pe care l-aţi făcut în instanţă, în vederea recuperării sumelor restante pentru decontarea serviciilor medicale de către CJAS, ce ne puteţi spune?

D.C.: Avem termen pe 12 septembrie a.c. Avem toate şansele să ne câştigăm banii, ceea ce ar fi o gură de oxigen nemaipomenită pentru noi, pentru că am putea să ne aprovizionăm cu materiale sanitare şi medicamente.

Rep.: Sunteţi în război cu ANRMAP pe motiv că se tărăgănează aprobarea procedurilor de demarare a unor licitaţii. Se va ajunge în instanţă pentru rezolvarea problemelor?

D.C.: Am ajuns în instanţă cu ANRMAP, în vreo două situaţii. Susţin în continuare faptul că judeţul Constanţa are un tratament special din partea ANRMAP. Adică ne caută la virgulă şi dacă există cea mai mică oportunitate de a ne bloca o licitaţie, se întâmplă. Asta este. Dacă în perioada următoare au loc alegeri, probabil că se vor schimba şi acolo anumite persoane şi vom beneficia şi noi de aceeaşi clemenţă de care beneficiază alte judeţe. Nu fac afirmaţii fără acoperire. Am stat de vorbă şi cu alţi colegi din ţară, "portocalii", unde nu au absolut nici un fel de problemă referitoare la partea de achiziţii şi credeţi-mă că nu sunt super-deştepţi, în sensul că noi nu am şti să facem achiziţii. Există anumite proceduri pe care dacă le îndeplineşti, atunci nu intervin alte probleme. Sigur, dacă vrei să găseşti nereguli, atunci le găseşti, la fel cum este povestea cu Garda Financiară şi Curtea de Conturi.

Rep.: Mare parte a unităţii sanitare a fost transformată într-un adevărat şantier. În cât timp aproximaţi că vor fi gata lucrările?

D.C.: Depinde de ce lucrări vorbim. Dacă vorbim de lucrările de la Secţia de Ortopedie şi lucrările de la demisolul spitalului, ele vor fi gata undeva spre sfârşitul anului, dacă vorbim de alte sectoare, nu ştim. Oricum, dacă se continuă în ritmul actual, probabil că acest spital cam în 5 ani va arăta foarte bine.

Rep.: În privinţa angajaţilor, există întârzieri la salarii?

D.C.: În ceea ce priveşte salariile angajaţii, şi le iau lună de lună, nu am avut probleme. Ne încadrăm chiar şi în procentul de 70% - din buget, la salarii suntem cam pe la 68%. Ne-au dat în judecată sindicatele, pe bună dreptate, pentru al 13-lea salariu care trebuia plătit din 2008. Nu eram eu aici, dar asta este, va trebui să plătesc oalele sparte. Le vom eşalona începând cu luna ianuarie, aşa cum prevede Ordonanţa de urgenţă, 34% în 2012, 33% în 2013. Sper să le prindem în buget şi să le avem bugetate, că degeaba le prindem în buget dacă nu primim banii. În rest, nu sunt probleme vizavi de ceea ce înseamnă drepturile salariaţilor. Îmi pare rău că nu avem mai mulţi bani să le dăm tichete de masă şi încercăm să le dăm numai de sărbători, ceea ce sincer este un lucru care pe mine mă dezamăgeşte pentru că nu pot să îl fac. Dar vom mai vedea.

Rep.: Despre ce restanţe ar fi vorba, referitor la al 13-lea salariu?

D.C.: Ca sumă totală vorbim de 4 miliarde, bani care vor fi plătiţi eşalonat.

Alexandra VASILE