REPLICA ONLINE CONSTANTA

10.8° Constanța Vin., 29 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6683
10.8° Constanța Vineri, 29 Martie 2024 Anul XX Nr. 6683
 

Sistem de desecare, furat bucată cu bucată: 35 de stâlpi de beton s-au evaporat!

Sistem de desecare, furat bucată cu bucată: 35 de stâlpi de beton s-au evaporat!

Replica API 12 aprilie 2013 | 00:00 342

În atenţia domnului Ponta: comune fără câini şi un prefect cu "noroiul în urechi"

În atenţia domnului Ponta: comune fără câini şi un prefect cu "noroiul în urechi"

Ca la noi, la nimeni! În România secolului XXI se fură aproape orice. Hoţii nu fac rabat de la sisteme de irigaţii, sisteme de desecare, stâlpi de beton şi cam tot ce ne conduce azi spre o agricultură primitivă. Se fură tot, bucată cu bucată, ca într-un sat fără câini. În judeţul Constanţa au dispărut fără urmă kilometri întregi de cabluri electrice, dar şi zeci de stâlpi de beton care contribuiau la funcţionarea staţiilor de pompare pentru desecare din zona Gârliciu-Ciobanu.

Ne-au furat sau ne-am furat singuri căciula? Cert este că s-a furat organizat, iar interesele unora au depăşit orice imaginaţie. Aşa a ajuns agricultura constănţeană să fie caracterizată de haos. Sistemul de desecare este nefuncţional în unele zone, iar oamenii şi-au pierdut încrederea în guvernanţii care promit şi aşteaptă doar voturi. Cotidianul Replica anunţa în ediţia print şi online din 10 decembrie 2010 faptul că Dunărea ar fi avut parte de un "ajutor uman" pentru ruperea digului din judeţul Constanţa. Mai exact, influenţa latifundiarului Culiţă Tărîţă i-ar fi lăsat pe locuitorii din Gârliciu şi Ciobanu să se "bălăcească" la inundaţii, cel puţin aşa crede inginerul agronom Ioan Suciu, fost primar al comunei constănţene Ciobanu. Acesta ar fi fost interesul: "protejarea fostului PSD-ist devenit ulterior membru UNPR". "Sunt inginer agronom şi nu e greu să înţeleg jocurile jegoase ale unora, însă pe noi ne interesează ca oamenii din Ciobanu şi Gârliciu să-şi poată utiliza hectare de teren agricol pe care le deţin", declara, în decembrie 2010, pentru "Replica" de Constanţa, Ioan Suciu. În cazul în care s-ar fi inundat Insula Mare a Brăilei, implicaţiile economice ar fi fost incredibil de mari pentru societatea TCE 3 Brazi, deţinută de Culiţă Tărîţă, arendaşul insulei, respectiv pentru numeroşii salariaţi care lucrează în subordinea lui, cât şi pentru cei peste 6.000 de locuitori din comunele Măraşu şi Frecăţei. "Aşa că au calculat, au analizat şi au decis: mai bine se inundă amărâţii de la Ciobanu", acuza Suciu.

Desecări la sfântul aşteaptă!

Chiar dacă zona inudată în 2010 a fost inspectată de oameni de prin ministere sau din instituţiile deconcentrate din judeţ, iar fostul prefect Claudiu Iorga Palaz încerca să-i liniştească pe localnici, în deplasările efectuate în teren, nici până azi problemele nu au fost rezolvate. "De trei ani nu s-a făcut desecarea. Apa care deversează din Lacul Hazarlâc peste canalul deversor nu are cine să o preia. S-au inundat sute de hectare de teren din Ciobanu şi Gârliciu", a declarat, pentru "Replica", inginerul agronom Ion Suciu, fost primar al comunei Ciobanu.

Oamenii şi-au pierdut speranţa: "Este mai rău ca pe vremea CAP-urilor!"

Fostul primar spune că în cazul zonei Ciobanu-Gârliciu nu a existat voinţă politică, pentru a fi desecate terenurile oamenilor şi nici nu crede că situaţia ar putea fi rezolvată prea uşor. "Acum este mai rău ca pe vremea CAP-urilor. Unii promiteau, alţii îşi luau angajamentul ferm şi nu se rezolva nimic. Aşa este şi acum. Unii raportează, alţii trec cu vederea, se schimbă regimul şi în zonă nu se constată îmbunătăţiri. Oamenii şi-au pierdut speranţa. Nu mai au curajul nici să semene. De trei ani nu s-au făcut lucrări de decolmatare, staţiile de pompare au fost distruse, iar cei 35 de stâlpi de înaltă tensiune au fost furaţi. În noul proiect se vroia cablu electric subteran", a explicat Suciu. Reprezentantul Guvernului Ponta în teritoriu este la curent cu ce s-a întamplat. Dar cam atât. Staţiile de pompare aparţineau celor de la Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF), ele au fost debranşate de la reţeaua de electricitate şi distruse aproape în totalitate la inundaţiile din 2010. Sistemul de desecare este nefuncţional, iar repunerea în funcţiune a staţiilor de pompare ar dura o perioadă bună de timp. Nu este exclus ca după ce ar fi rebranşate la reţeaua electrică, să se constate că unele pompe nu mai pot fi folosite, nu au mai fost supuse reviziilor generale de ani buni. Furtul unor piese din staţiile nepăzite ar putea constitui un alt impediment în repunerea în funcţiune a pompelor. Însă, prefectul judeului Constanţa, Eugen Bola, pare optimist. Ministerul Agriculturii a aprobat la începutul anului 2013 un proiect pentru refacerea staţiilor de pompare-desecare şi consolidarea digului Gârliciu-Ciobanu, cu o valoare de 9,5 milioane de lei. Proiect care ar urma să prindă contur abia în luna iunie 2013. Până atunci oamenii sunt "calmaţi" cu ajutorul unor motopompe.

Ministrul Agriculturii pare preocupat de inundaţii

Ministerul Agriculturii a propus Guvernului Ponta un proiect de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea legislaţiei privind irigaţiile şi care va permite intervenţia rapidă pentru desecarea terenurilor agricole inundate, dar va asigura şi prima umplere a canalelor de irigaţii cu fonduri ale MADR. "În această perioadă există un risc foarte mare de inundaţii, sunt deja foarte multe suprafeţe inundate, iar legislaţia actuală nu ne permite să protejam staţiile de pompare pe care le avem. Dacă nu putem scoate apa din ele, riscăm să fie afectată infrastructura de irigaţii şi staţiile de pompare, a declarat, marţi, 2 aprilie a.c., ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin. Acesta a precizat că, prin actuala legislaţie, fermierii ar trebui să facă desecările terenurilor agricole cu fondurile proprii. "Legislaţia spune clar că fermierii trebuie să o facă cu fondurile, dar noi, MADR, prin modificările aduse legislaţiei, vom putea face aceste operaţiuni cu instalaţiile de desecare şi cu fondurile MADR, a spus Constantin.

"Japonezii făceau desecare pe lună, constănţenii fac desecare pe hârtie!"

Timp de trei ani autorităţile au preferat să risipească sume colosale pentru realizarea unor expertize tehnice, dar nimic concret pentru bieţii amărâţi. "Proiectul privind montarea celor cinci staţii de pompare pentru desecare, funcţionale pe bază de energie electrică, cu motoare performante, pentru Ciobanu-Hârşova-Gîrliciu, există de trei ani pe hârtie. Fiecare localnic ar urma să plătească factura pentru desecare conform suprafeţelor de teren pe care le au. Asta au hotărât ameţiţii din regimul lui Emil Boc. Deşi statul ar trebui să-i sprijine pe cei afectaţi de inundaţii, oamenii au acceptat în mod forţat să contribuie cu bani. Staţiile de desecare sunt doar pe hârtie. La Ciobanu au ajuns două motopompe care funcţionează acum cu motorină. Oamenii contribuie cu motorină, în speranţa să nu le fie inundate culturile. Motopompele funcţionează cu motorină de la oameni, Instituţia Prefectului şi administraţii locale, dar tot nu fac faţă. Nu se pot compara cu staţiile de pompare pentru desecare. Instituţia Prefectului spune că mai repartizează 6 tone de motorină, combustibil necesar pentru maxim două zile. Mai rămâne să cedeze de tot digul şi să o luăm de la capăt. Japonezii făceau desecare pe lună şi noi de trei ani abia ne chinuim să facem proiecte şi nu ştim de unde să luăm banii", a spus Suciu.

Hârşova, ameninţată de cod portocaliu de inundaţii

Românii care locuiesc în judeţele de pe cursul Dunării nu mai dorm nopţile. Un dig din comuna tulceană Ceatalchioi a fost rupt în totalitate, o şosea şi sute de hectare de culturi agricole au fost inundate. De la intrarea în ţara şi până la Zimnicea este Cod portocaliu de inundaţii, iar de joi s-a instituit şi în judeţele Constanţa, Brăila şi Tulcea. Pericolul pe Dunărea va deveni tot mai mare. Fluviul ar putea ajunge la o adâncime de 7 metri. Hidrologii au emis o nouă avertizare cod portocaliu de creşteri ale debitului Dunării. Astfel, începând din 11 aprilie, ora 6:00, a fost instituit Cod Portocaliu de creşteri ale debitelor şi nivelurilor Dunării, pe sectorul Hârşova-Brăila (sector îndiguit) şi pe braţele Dunării - judeţele Constanţa, Brăila şi Tulcea. De asemenea, amintim că, potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, în intervalul 10 aprilie, ora 16:00 - 17 aprilie, ora 18:00, se menţine codul galben pe Dunăre, pe sectoarele Zimnicea-Hârşova şi aval Brăila, inclusiv pe braţul Borcea (Călăraşi-Vadu Oii) - judeţele Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, Brăila, Galaţi şi Tulcea. Totodată, în aceeaşi perioadă, rămâne în vigoare avertizarea Cod Portocaliu pe Dunăre, sectorul aval de Sistemul Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier - Zimnicea (sector îndiguit aval Gruia) - judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman.

Toate digurile sunt bine-mersi

Şi la Cernavodă oamenii sunt în alertă. Reamintim că lucrarea, care aparţine unei firme private din cadrul SNN Cernavodă, a cedat iar apa a refulat. Patru familii s-au trezit în toiul nopţii, cu apă de aproape un metru în case. Şi în prezent sunt instalate 4 motopompe, cu capacitate de evacuare a 3000l/oră, ale Primăriei Cernavodă, iar reprezentanţii RAJA au intervenit cu două motopompe, o staţie plutitoare de evacuare, care pompează în flux continuu apa provenită din infiltraţii. Reprezentanţii RAJA au angajat şi un scafandru, pentru a remedia avaria produsă la nivelul conductei. Prefectul judeţului Constanţa, Eugen Bola, are misiune grea. Împreună cu reprezentanţii Apelor Române, ISU Dobrogea s-a deplasat în judeţ pentru a analiza problemelor oamenilor afectaţi de inundaţii. "Am noroi în momentul acesta şi-n urechi. Situaţia este minunată, toate digurile sunt bine-mersi, doar câteva hectare inundate pe ici pe colo, în rest nimic. Am fost la Hârşova, Vadu Oii, Seimeni, Topalu, Rasova. În acest moment am dat drumul şi la motopompe. Am fost la Ghindăreşti, este o creştere a Dunării, zona centrală ar fi ameninţată dacă ar mai creşte cota. Buricul târgului este zona cea mai joasă, dar nu sunt probleme, deja s-au apucat, au pus un munte de pietriş, un munte de pământ, sacii pregătiţi", a declarat pentru "Replica", prefectul Constanţei, Eugen Bola. Întrebat dacă în perioada imediat următoare va mai face deplasări pe teren, prefectul Constanţei a răspuns: "Absolut, păi cum se poate altfel? Trebuie să vedem exact ce se petrece în judeţ".

Vom reveni.

Alexandra VASILE, Sorin HULUBEI

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
15331744146
5/49
383120264010
joker
3416910367