Șoferii și muncitorii necalificați de la Curtea de Conturi primesc sporuri pentru gestionarea informațiilor secrete!

Sporurile în sistemul public și-au făcut simțită prezența precum am văzut că au apărut și pensiile speciale. Cine s-a descurcat să prindă un moment prielnic și a fost aproape de decident a obținut un spor. Nici n-aveți idee ce privilegii au funcționarii/cei plătiți din bani publici (unii dintre ei), fără să livreze performanță! Este deranjant să vezi că unii bugetari abia se descurcă de pe o zi pe alta și stau prin fața ministerelor pentru a-și cere drepturile, în timp ce alții, fără stres și bătăi de cap primesc sporuri nemaiauzite. Cum ar fi spor pentru gestionarea informațiilor clasificate. Adică, primesc bani să țină la secret ceea ce aud și ceea ce văd! Da, îl primesc cei de la Curtea de Conturi… inclusiv șoferii!

La Curtea de Conturi, instituția care ar trebui să verifice gestionarea corectă a banilor publici, șoferii și muncitorii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate. Un șofer primește un salariu între 5.248 și 5.792 lei pe lună. Însă, la acest salariu se adaugă două sporuri: unul pentru condiții vătămătoare, între 563 și 622 de lei pe lună, și altul pentru „gestionarea datelor și informațiilor clasificate”, tot între 563 și 622 de lei pe lună. Adică, un plus de peste 1.200 de lei la salariu.

Un muncitor calificat are un salariu între 5.248 și 5.792 de lei pe lună, dar primește ambele sporuri de condiții vătămătoare de 1.500 de lei și de gestionare a datelor clasificate, până la 2.194 lei pe lună. Adică, pe lângă salariul de 16.550 de lei, mai adaugă un plus de aproape 5.000 de lei.

De altfel, se poate observa din lista privind salariile la Curtea de Conturi, postată mai sus, că toți angajații instituției încasează aceste sporuri, mai puțin președintele instituției, vicepreședintele și consilierii curții. Directorii au sporuri de condiții vătămătoare și de gestionare a datelor clasificate.

Director relativ nou, al Constanța, în locul lui Bobe

La Constanța, director este Herczeg Lorant, din ianuarie 2024. Acesta i-a luat locul lui Ioan Bobe, care era în funcție din ianuarie 2021 și care s-a autosuspendat din funcție pentru un post bine plătit la o companie națională -reprezentant la Viena al Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța. Ca să fie sigur că revine pe post, Busuioc i-a blocat postul de auditor public extern.

Mihai Busuioc și Ioan Bobe

Unii zic că Bobe s-au autosuspendat pentru a nu suporta consecințele faptului că primise două penalizări în toamna lui 2023, riscând astfel să fie destituit din funcția de la Camera de Conturi. Prin „autosuspendare” Ioan Bobe a dorit să-și securizeze postul, sperând să revină când penalizările se vor fi prescris. Practic, de la numirea domnului Busuioc în funcția de președinte al Curții de Conturi și până în prezent a devenit o practică constantă în cadrul CCR numirea temporară a auditorilor pe funcții de conducere (fără examen), îngrădind astfel posibilitatea adevăraților profesioniști din cadrul Curții de Conturi sa acceadă la o funcție de conducere, iar în acest context coroborat cu așa-zisa „modernizare” cu care se tot laudă Busuioc, atât numărul sesizărilor penale făcute de Curtea de Conturi cât și recuperarea prejudiciilor produse bugetului de stat de către entitățile publice au scăzut semnificativ.

Ioan Bobe

Președintele Curții de Conturi, salariu de aproape 24.000 lei

Curtea de Conturi este condusă de Mihai Busuioc, un apropiat al lui Liviu Dragnea. Busuioc a fost, între 2009 și 2012, președinte al Consiliului Infrastructurii Naționale de Informații Spațiale A deținut și calitatea de membru în consiliul de administrație la mai multe companii naționale precum ROMARM SA, Transgaz, Romgaz, Uzina Mecanică Plopeni, Compania Națională de Investiții, dar și în consiliul de administrație al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și Agenția Națională pentru Locuințe și a fost director adjunct și director general la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. A fost și membru al Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări şi reglementarea operaţiunilor de finanţare, garantare şi asigurare efectuate de Banca de Export-Import a României EXIMBANK.

În 2018, Mihai Busuioc a solicitat și a primit „din fondul locativ administrat de R.A.-A.P.P.S. un apartament situat în București, cu destinația de reședință oficială”.

Președintele Curții de Conturi deține împreună cu soția un teren intravilan de aproape 1.700 mp în Corbeanca, un apartament de 88 mp în București și un BMW din 2016. De asemenea, are în conturi peste 211 mii euro, aproape 411 mii de dolari și peste 437 mii de lei și a acordat împrumuturi de 47 mii de euro. Busuioc a acordat împrumuturi, în nume personal, de peste 20.000 de euro.