Solicitare: numele lui Petre Ţuţea să fie acordat unei străzi din municipiu

Mihai Petre

Luând act de intensa dezbatere publică a ultimelor zile, pe marginea „legii anti-legionare”, Partidul M10 Constanţa îi solicită viceprimarului cu atribuţii de primar al Constanţei, Decebal Făgădău, ca în prima şedinţă a Consiliului Municipal „să propuneţi acordarea numelui marelui filosof român, Petre Ţuţea, unei străzi din municipiul Constanţa (poate chiar strada din vecinătatea Bibliotecii care îi poartă numele)”, se arată într-un comunicat al M10 Constanţa. Solicitarea are caracter oficial, fiind înregistrată sub nr.114195/12.08.2015. „Nu vom zăbovi asupra descrierii personalităţii celui care “a fost supranumit un Socrate român datorită preocupărilor filosofice şi a rolului educativ pe care l-a asumat prin exemplul personal în orice circumstanţe, chiar şi în închisoare”, întrucât doar simplul său nume spune totul, ci asupra necesităţii, din ce în ce mai stringente, a aprecierii şi consolidării în conştiinţa publică a marilor oameni de artă şi de cultură contemporani, pe a căror personalitate şi creaţie se sprijină arta şi cultura de astăzi. (...) Din păcate, periodic, se încearcă tragerea în mocirlă a ultimilor luminători ai culturii autohtone, fapt ce nu ar trebui să ne lase impasibili. Pentru a li se cimenta locul câştigat în cartea de istorie a culturii româneşti, autorităţile administraţiei locale au obligaţia să ancoreze în conştiinţa publică, în temeiul legii, cel puţin numele personalităţilor cărora le datorăm o mare parte a culturii de astăzi. Pe cale de consecinţă, Partidul M10 Constanţa vă solicită să trasăm, împreună, o linie de solidaritate culturală între Timişoara şi Constanţa şi, pentru început, să acordăm numele Petre Ţuţea unei străzi din municipiul nostru”, a precizat, miercuri, preşedintele M10 Constanţa, Mihai Petre.

Petre Ţuţea vs. „Legea anti-legionară”

Petre Ţuţea (n. 6 octombrie 1902 - d. 3 decembrie 1991) a fost un eseist, filosof şi economist român, membru al Mişcării Legionare, motiv pentru care ar intra sub incidenţa Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob ş.c.l., promulgată de Preşedintele României, Klaus Iohannis. Cu toate acestea, Ţuţea s-a delimitat de apartenenţa la Mişcarea Legionară. „N-am fost niciodată. În tinereţea mea, aşa cum v-am spus, am fost de stânga şi chiar am scos prin anii ’30, împreună cu Petre Pandrea, o revistă care se chema chiar „Stânga“. Ştiţi de unde vine acuzaţia asta? La comunişti, dacă nu eşti cu ei, sau nu mai eşti cu ei, înseamnă că eşti legionar. Eu n-am fost legionar, nici comunist, am fost antihitlerist pentru că ­ne-au luat Ardealul; nu antigerman, ci antihitlerist, pentru porcăria pe care ne-a făcut-o Hitler la Viena”, spunea Ţuţea într-un interviu acordat după 1989.

Petre Ţuţea a văzut lumina zilei în 1902, în familia unui preot. Urmează liceul Neagoe Basarab din Câmpulung, Gh. Bariţiu din Cluj; Facultatea de Drept la Universitatea din Cluj, Universitatea Humboldt din Berlin unde studiază formele de guvernământ. Termină ca doctor în economie politică şi drept si devine discipol al lui Nae Ionescu. Colaborează la diverse publicaţii naţionaliste, în special la ziarul Cuvântul condus de Nae Ionescu, ziar de înaltă factură intelectuală, alături de Constantin Noica, Mircea Eliade, Radu Gyr, Gheorghe Racoveanu, Mircea Vulcănescu şi alţi exponenti straluciţi ai elitei intelectuale legionare, unde scrie numeroase articole de substanţă, studii de economie şi politică. Petre Ţuţea s-a stins din viaţă lucid, în ziua de 3 Decembrie 1991, într-o rezervă a spitalului “Cristiana” din Bucureşti pe când era intervievat de un grup de reporteri.

Toţi cei enumeraţi mai sus intră sub incidenţa „legii anti-legionare”. „Practica judiciară a demonstrat că neincluderea termenului legionar într-o reglementare care se referă la riscurile ce le poate produce extrema dreaptă identificată numai ca fascism, facilitează promovarea imaginii Mişcării Legionare ca mişcare naţionalistă diferită de fascism. Astfel, mişcarea legionară nu ar intra sub incidenţa unor reglementări limitative pentru extremismul de dreapta”, au invocat iniţiatorii legii, demonstrând astfel că tocmai acesta este scopul urmărit, defăimarea mişcării naţionaliste interbelice şi, într-adevăr, mişcarea legionară nu poate fi etichetată ca fascistă, întrucât nu are caracter juridic de reglementare, Tribunalul de la Nurnberg excluzând această formaţiune din rândurile mişcărilor fasciste. Iniţiatorii modificărilor aduse la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 sunt Crin Antonescu, Andrei Gerea şi George Scutaru, toţi trei PNL. A devenit Legea nr. 217/2015 la 23 iulie a.c.

Marius Florian VASILE