Somnul tulburat crește riscul de deces prematur, mai ales la femei

Un somn tulburat cronic crește riscul de deces din cauze cardiovasculare și deces prematur din orice cauze, în special în rândul femeilor.

Sursă foto: Shutterstock

Auzim adesea că avem nevoie de un somn odihnitor pentru ca organismul să-și îndeplinească funcțiile corespunzător. De asemenea, este cunoscut faptul că lipsa somnului sau un somn tulburat cresc riscul pentru diverse probleme de sănătate, scrie doc.ro.

Un studiu apărut în European Heart Journal a arătat pentru prima dată o legătură clară între frecvența și durata stării de veghe inconștientă în timpul somnului nocturn și un risc crescut de deces din cauza bolilor cardiovasculare și de deces din orice cauză, în special la femei.

Studiul efectuat pe 8001 bărbați și femei a constatat că femeile care au trecut prin episoade de veghe inconștientă mai des și pentru perioade mai lungi de timp au avut un risc aproape dublu de a muri din cauza bolilor cardiovasculare în medie între 6 și 11 ani, în comparație cu riscul populației generale feminine. Asocierea a fost mai puțin clară la bărbați, iar riscul lor de deces cardiovascular a crescut cu puțin peste un sfert comparativ cu populația generală masculină.

Starea de veghe inconștientă, cunoscută și sub numele de excitare corticală, este o parte normală a somnului. Apare spontan și este inclusă în capacitatea corpului de a răspunde la situații potențial periculoase, cum ar fi zgomotul sau respirația care se obstrucționează. Durerea, mișcările membrelor, traumele, temperatura și lumina pot fi, de asemenea, declanșatoare.

Oamenii de știință spun că un declanșator obișnuit pentru această stare de veghe inconștientă este apneea obstructivă în somn, atunci când respirația se oprește, iar sistemul de excitare asigură activarea corpului nostru pentru a ne schimba poziția de somn și pentru a redeschide căile aeriene superioare.

O altă cauză poate fi „poluarea fonică” în timpul nopții, de exemplu, zgomote în curtea casei sau pe stradă. În funcție de situație, o persoană ar putea deveni conștientă de mediu în timp ce doarme, dar de obicei oamenii se vor simți epuizați și obosiți a doua zi dimineața din cauza fragmentării somnului, deși nu vor ști ce anume i-a deranjat în timpul nopții.

Starea de veghe inconștientă și riscul de deces de cauză cardiovasculară

Cercetări anterioare au arătat că durata somnului, fie prea scurtă, fie prea lungă, este asociată cu riscuri crescute de deces din cauze cardiovasculare sau de altă natură. Cu toate acestea, până la studiul de față, nu se știa dacă există și o legătură între starea de veghe în timpul somnului și riscul de deces.

Într-o colaborare a două echipe de cercetare din Australia și Țările de Jos, savanții au analizat date de la monitoarele de somn purtate peste noapte de bărbați și femei care participau la unul dintre următoarele trei studii: 2782 bărbați incluși în studiul fracturilor osteoporotice (MrOS), 424 femei în studiul fracturilor osteoporotice (SOF) și 2221 bărbați și 2574 femei într-un studiu despre somn și sănătatea inimii (SHHS). Vârstele medii ale participanților din studii au fost de 77, 83 și respectiv 64 de ani. Participanții au fost urmăriți apoi pe o perioadă de câțiva ani (variind între 6 și 11 ani).

După ajustarea factorilor care ar fi putut afecta rezultatele, cum ar fi durata totală a somnului, vârsta, istoricul medical, indicele de masă corporală (IMC) și obiceiurile de fumat, cercetătorii au descoperit că femeile în general aveau o povară mai mică de veghe inconștientă decât bărbații.

Cu toate acestea, femeile care experimentaseră episoade de veghe inconștientă care au reprezentat mai mult de 6,5% din somnul de noapte au avut un risc de 12,8% de a muri din cauza bolilor cardiovasculare, aproape dublu față de femeile de o vârstă similară din populația generală care au avut un risc de 6,7%. Riscul de a muri din orice cauză a fost de 21% în rândul femeilor din populația generală și de 31,5% în rândul femeilor din cele două studii care trecuseră prin episoade de veghe inconștientă reprezentând mai mult de 6,5% din somnul de noapte.

Când cercetătorii au analizat toți bărbații din ambele studii, cei care experimentaseră episoade de veghe inconștientă care au reprezentat mai mult de 8,5% au avut un risc de 13,4% și 33,7% de a muri de boli cardiovasculare și, respectiv, din orice cauză, comparativ cu riscul din populația generală dintre bărbații cu vârste similare de 9,6%, respectiv 28%.

Nu este clar de ce există o diferență între bărbați și femei în aceste asocieri, dar există câteva explicații potențiale. Declanșatorii care provoacă starea de veghe inconștientă pot diferi la femei în comparație cu bărbații; de asemenea, femeile și bărbații pot avea mecanisme compensatorii diferite pentru a face față efectelor dăunătoare acestei stări de veghe sau femeile pot avea un prag mai mare de excitare corticală.

Autorii studiului afirmă că vârsta mai înaintată, indicele de masă corporală (IMC) și gravitatea apneei în somn cresc riscul de a intra în starea de veghe inconștientă. Deși vârsta este un factor care nu poate fi modificat, IMC-ul și apneea de somn pot fi modificate și pot reprezenta o țintă de terapie. Dacă acest lucru se va traduce printr-un risc mai mic de deces de cauze cardiovasculare, spun cercetătorii, se impune un studiu suplimentar.

Savanții consideră că medicii de familie trebuie să insiste pe a-și sfătui pacienții să nu neglijeze somnul, să își creeze condiții pentru a dormi cât mai bine și să li se adreseze dacă au insomnii sau dacă se trezesc noaptea și nu mai pot adormi. Se pot lua măsuri pentru a reduce la minimum poluarea fonică în timpul nopții (de exemplu, prin purtarea dopurilor de urechi), pentru a induce o stare de calm (de exemplu, cu suplimente alimentare), pentru a pierde în greutate, în cazul persoanelor supraponderale sau obeze și pentru a trata apneea în somn.

Oamenii de știință spun că analiza lor are și câteva limitări, cum ar fi faptul că a fost realizată la persoane mai în vârstă, în principal albe, astfel încât concluziile nu pot fi extrapolate la alte rase sau la persoane mai tinere.

Un punct forte al studiului este că starea de veghe inconștientă a fost măsurată în mod obiectiv cu monitoarele de somn, nu a fost autoraportată de către participanți. Cercetătorii subliniază că perturbarea ritmului circadian natural al corpului este cunoscută ca fiind implicată în dezvoltarea acumulării de grăsime adesea nedetectate în artere și acest lucru ar putea fi un posibil mecanism pentru creșterea riscului de probleme cardiovasculare.