REPLICA ONLINE CONSTANTA

29.2° Constanța Lun., 15 Iul. 2024
Anul XX Nr. 6791
29.2° Constanța Luni, 15 Iulie 2024 Anul XX Nr. 6791
 

Sondaj BCS: Peste 70% din români se tem de intrarea României în război

Sondaj BCS: Peste 70% din români se tem de intrarea României în război

Replica API 4 aprilie 2022 | 08:08 539

Un studiu realizat de Biroul de Cercetării Sociale (BCS), realizat în perioada 9-20 martie, online, pe un eșantion național de 800 de persoane, indică principalele temeri ale românilor vizavi de războiul din Ucraina.

Trei sferturi din subiecți declară că atacul Ucrainei de către Federația Rusă le creează teamă. Cei mai mulți se tem de o explozie la o centrală nucleară, de izbucnirea celui de-al treilea război mondial și de un război nuclear

Jumătate dintre români susțin că războiul din Ucraina le aduce aminte de alte invazii efectuate de armata rusă sau sovietică și declară că atacul Rusiei nu a fost justificat

Spaima intrării României în război îi convinge pe cei mai mulți (58%) că țara noastră trebuie să investească masiv în înarmare și pregătire militară, iar două treimi dintre cetățeni consideră că decizia de aderare la NATO a fost corectă, scrie stiripesurse.ro.

Alte concluzii ale sondajului

• O majoritate substanțială – 74% - este de acord ca țara noastră să primească refugiați ucraineni. Procentajul celor care se declară favorabil primirii refugiaților din țara vecină este semnificativ mai mare decât al celor care se declară favorabil primirii refugiaților afgani (32%). Această disproporție este datorată în mare parte apropierii culturale, religioase și geografice a refugiaților ucraineni. Atitudinea cea mai favorabilă este constatată la tineri, la persoanele cu studii superioare, domiciliate în marile orașe, la patroni și la salariații din mediul privat.

• Românii consideră că cel mai mare sprijin ar trebui să fie acordat refugiaților victime ale foametei (84%) și celor care sunt victime ale conflictelor armate (80%). Doar 51% consideră că societatea românească ar trebui să sprijine activ refugiații victime ale discriminării sexuale.

• Cetățenii români consideră într-o proporție semnificativă că refugiații din Ucraina (47%) și, ipotetic, cei din Moldova (56%) ar trebui să aibă prioritate foarte mare la intrarea în țară. Refugiații din alte zone geografice mai depărtate nu sunt considerați priorități, deși o ușoară deschidere față de ei s-a produs pe fondul proximității conflictului armat din Ucraina. Astfel, față de refugiații din Afganistan a crescut dorința de a-i ajuta de la 15% la 19%.

• Oamenii se declară categoric de acord cu protejarea celor mai vulnerabile persoane din societate, indiferent de apartenența lor religioasă, etnică sau rasială (72%) și convingerea că refugiații sunt oameni buni și harnici care și-au părăsit țara doar ca să se salveze a crescut de la 56% la 64%. De asemenea, ei resping afirmația că refugiații aduc boli și viruși cu care românii nu sunt obișnuiți –51% în martie 2022 față de 55% în octombrie 2021, iar rezultatul din octombrie pare surprinzător întrucât a fost înregistrat în toiul crizei pandemice.

• Referitor la afirmația că refugiații completează lipsa mâinii de lucru datorită emigrației masive a românilor, opiniile nu sunt tranșate: 42% sunt de acord cu afirmația și 41% nu o acceptă.

• În privința programelor speciale ce ar trebui să aibă prioritate pentru a ajuta o persoană refugiată să se integreze în societatea și economia românească, majoritatea persoanelor intervievate declară că învățatul limbii române este foarte important (63%), dar și accesul la educație, pregătirea profesională și ajutorarea pentru găsirea unui loc de muncă adecvat sunt de mare prioritate.

• Referitor la cine trebuie să se implice cel mai mult în ajutorarea refugiaților, românii cred că cea mai mare responsabilitate stă pe umerii statului (30%) și a Uniunii Europene (23%). De la cetățenii de rând (6%) și de la organizațiile neguvernamentale (6%) se așteaptă cea mai redusă implicare. Cu toate acestea, în contextul crizei refugiaților din Ucraina la frontierele României, respondenții consideră că românii în general s-au mobilizat exemplar (86%) și că societatea civilă s-a mobilizat, de asemenea, exemplar (83%) și mai repede decât autoritățile de stat (80%). În același context românii consideră că președinția și oamenii politici au avut cea mai slabă prestație. De notat că în mod covârșitor – 82% - persoanele intervievate afirmă că românii au demonstrat multă și foarte multă omenie și solidaritate cu refugiații din Ucraina. Conflictul de la graniță a sporit convingerea că românii sunt un popor tolerant cu refugiații și imigranții de la 37% în luna octombrie 2021 la 78% în luna martie 2022. A crescut semnificativ disponibilitatea de a primi un refugiat sau un grup de refugiați în casa proprie de la 9% la 29%, iar acest procent crește până la 40% în cazul refugiaților din Ucraina sau, ipotetic, din Moldova, dar rămâne scăzut față de refugiații din alte zone geografice mai depărtate. Diferențele de opinie sunt date de afinitățile culturale și geografice.

• Două treimi dintre subiecți declară că ar ajuta personal la integrarea refugiaților în societatea românească, iar creșterea de la 43% în octombrie 2021 la 68% în martie 2022 e explicabilă pe fondul informațiilor tot mai numeroase despre refugiații din Ucraina, a contactului direct cu ei, dar și a simpatiei arătate lor de țările Uniunii Europene. Aproape 60% dintre respondenți sunt de acord cu decizia UE de a le acorda statutul de protecție temporară de cel puțin un an pe teritoriul UE. Românii nu se tem că refugiații ucraineni vor duce la creșterea concurenței pe piața muncii, că ar crește riscul de război cu Rusia sau că vor duce la scăderea calității serviciilor medicale. Deși oamenii au meditat la aceste riscuri, dorința de a-i ajuta pe ucraineni e semnificativ mai mare decât pericolul de a-i ignora.

• În ce privește distanțarea socială, o majoritate semnificativă – 70% - susține că nu ar fi deranjată să aibă un centru de refugiați în localitatea de reședință (o creștere de la 45% în luna octombrie 2021). Însă un procentaj vizibil mai mic declară că n-ar fi deranjați să aibă un șef refugiat la locul de muncă (46%) sau ca o rudă de gradul I (frate, soră, fiu, fiică) să se căsătorească cu o persoană refugiată (50%). În aceste cazuri procentele din martie 2022 sunt relativ asemănătoare cu cele din octombrie 2021, ceea ce arată că apropierea de refugiați se manifestă până la un prag al contactului zilnic sau familial.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere
Mancati cacat cu sondajul vostru.
0
0

REPLICA

LOTO

6/49
46143034444
5/49
2310722517
joker
43736234510