Sorin Constantinescu: În dosarul şpăgii de la Oil, a existat o suspiciune în cazul lui Wagner, dar nu s-a confirmat

Noul procuror-şef al DNA Constanţa şi-a început cariera în port, la SOCEP

Noua conducere a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) - Serviciul Teritorial Constanţa a fost instalată în urmă cu câteva zile, pentru o perioadă de 6 luni. Procurorul Sorin Constantinescu a fost numit, astfel, după expirarea delegaţiei procurorului Beatrice Şişman. Partea interesantă este că, deşi DNA Constanţa are în subordine 2 judeţe, Constanţa şi Tulcea, numărul magistraţilor-procurori care activează în cadrul acestui serviciu este destul de mic, numărând doar 4 procurori.

Reporter: Spuneţi-ne, cum a fost posibilă această schimbare a conducerii DNA Constanţa?

Sorin Constantinescu: Şeful anterior al DNA Constanţa, procurorul Beatrice Şişman, a fost delegată pentru o perioadă de 6 luni, iar această delegaţie i-a fost prelungită ulterior pentru încă 6 luni, perioadă care a expirat pe data de 25 octombrie.

Rep.: Este o măsură provizorie, până la organizarea unui concurs?

S.C.: Şi eu sunt delegat tot pentru o perioadă de 6 luni, în acest termen este posibil să se organizeze concurs pentru ocuparea funcţiei de conducere la DNA Constanţa. Încă nu se ştie nimic concret, nu a fost afişat nimic. Toate concursurile care sunt organizate la DNA sunt afişate pe site-ul nostru, cu data desfăşurării, bibliografie şi posibilitatea ca la concursuri să se înscrie toţi procurorii care îndeplinesc condiţiile necesare. Nu este automat ca cel care a fost delegat pe funcţie să fie şi numit, pentru că se parcurge o procedură pe mai multe etape. Prima etapă constă într-un interviu în cadrul DNA, apoi comisia constituită special propune Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) numirea în funcţie pentru un mandat de 3 ani.

Rep.: În cazul în care se va anunţa organizarea unui astfel de concurs, v-aţi gândit să participaţi, pentru a rămâne pe funcţie?

S.C.: Sunt numit doar de 2 zile, iar în funcţie de rezultatele pe care le voi avea în activitatea de conducere, în această perioadă de 6 luni în care am fost delegat, probabil că voi participa. În principiu, da, voi participa.

Rep.: Despre experienţa dumneavoastră ce ne puteţi spune? Am înţeles că aţi mai activat şi în cadrul altor unităţi de parchet.

S.C.: Aş începe cu experienţa mea de jurist, începând de la finalizarea facultăţii, din 1997, am lucrat un an şi jumătate ca şi consilier juridic la o societate din port, SC SOCEP SA, în anul 2000 am fost admis în Magistratură, la Institutul Naţional al Magistraturii, iar în 2002 am absolvit acest institut. Mai departe, ca procuror stagiar am lucrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Hârşova, ulterior am fost delegat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Medgidia, iar din 2005, am fost procuror definitiv, după ce am susţinut examenul de definitivat, la parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa. Din 15 octombrie 2008 am fost delegat la DNA Constanţa, iar în aprilie 2009 am susţinut interviul pentru a fi numit în funcţie în cadrul acestei structuri. Până miercuri, când am fost numit în funcţia de conducere, am avut funcţie de execuţie în cadrul DNA Constanţa.

Rep.: Este cu mult diferită actvitatea de procuror anticorupţie, faţă de activitatea de procuror din cadrul altor parchete?

S.C.: Ceea ce ne deosebeşte este competenţa diferită, nu există o diferenţă semnificativă între activitatea de procuror de acolo şi cea de aici, decât, probabil, complexitatea mai mare a cauzelor, notorietatea lor. Competenţa DNA-ului este organizată în funcţie de mai multe criterii: criteriul valoric, la unele infracţiuni cum ar fi abuzul în serviciu, înşelăciunile, evaziunile fiscale care trebuie să producă un prejudiciu care să depăşească un milion de euro, pentru a atrage competenţa DNA-ului, sau de calitatea specială an anumitor persoane, pentru că, în momentul în care s-a gândit această structură specializată în combaterea corupţiei, s-a mers pe ideea să combată corupţia de medie şi de mare nivel. În aceste condiţii, în competenţa noastră, după calitatea persoanelor, intră, în general, funcţionari publici cu funcţii importante, atât în cadrul autorităţilor publice centrale, cât şi locale, de la nivelul oraşelor şi municipiilor.

Rep.: DNA-ul se poate sesiza şi din oficiu, în cazul unor infracţiuni de corupţie în care nu există un denunţător?

S.C.: Da, se poate, există această instituţie, a sesizării din oficiu, numai că, în momentul în care există un denunţător, lucrurile sunt mai clare şi mai uşor de probat. Avem dosare care s-au finalizat prin trimitere în judecată, prin sesizări anonime, din partea altor instituţii sau chiar realizate de procurori din cadrul DNA Constanţa.

Rep.: Puteţi da un exemplu de dosar trimis în instanţă prin rechizitoriu, în care DNA s-a sesizat din oficiu?

S.C.: Aş putea să vă dau ca exemplu chiar ultimul dosar care s-a finalizat prin rechizitoriu, al DNA Constanţa, şi care a fost trimis în instanţă pe data de 24 octombrie a.c., privindu-i pe 4 inculpaţi, obiectul cauzei constituzindu-l cumpărarea de influenţă şi traficul de influenţă. În mare, era vorba despre reprezentanţii unei firme din judeţul Prahova care, pentru a obţine de la Oil Terminal din Constanţa produse petroliere recuperabil, pentru a fi favorizaţi să-l obţină, au dat suma de 40.000 de dolari americani unui consilier, Ştefan Ene, fost director şi consilierul personal al actualului director. Toată cercetarea s-a făcut în urma autosesizării.

Rep.: Dar actualul director general al Oil Terminal ar avea vreo implicare în săvârşirea faptelor amintite?

S.C.: Din cercetările noastre şi rechizitoriul întocmit în cauză, nu s-a dovedit că banii care au fost ceruţi de către consilierul personal ajungeau la actualul director. A fost iniţial o suspiciune în acest caz, dar din cercetările efectuate, s-a concluzionat că Silviu Wagner nu a solicitat el această sumă de bani, în continuare având calitate de martor.

Rep.: Ce ne puteţi spune despre activitatea DNA Constanţa, referitor la numărul de magistraţi care activează aici?

S.C.: Comparativ cu numărul mare de dosare din ambele judeţe, Constanţa şi Tulcea, numărul procurorilor din cadrul DNA este mic. Avem 4 procurori în total, unul cu funcţie de conducere şi 3 cu funcţie de execuţie, 4 poliţişti judiciarişti, un specialist pentru constatări tehnico-ştiinţifice, 2 grefiere, un referent şi un şofer.

Rep.: Ce le transmiteţi cetăţenilor?

S.C.: Le transmit să aibă încredere în DNA Constanţa, iar în condiţiile în care se găsesc în situaţia de li se pretinde bani sau alte foloase necuvenite de către funcţionarii publici, să acţioneze cu toată încrederea şi să formuleze denunţuri penale faţă de aceşti funcţionari, pentru că această activitate de combatere a corupţiei este necesar să fie făcută şi cu sprijinul celor cărora li se solicită aceste sume de bani. Mai este şi obligaţia cetăţenească şi legală a oricărei persoane care se găseşte într-o asemenea situaţie, să fie nevoită să plătească sume de bani sau de alte foloase materiale, pentru a i se îndeplini un drept legitim, să formuleze denunţ împotriva acestora.

Daniel ALBU