Specialiştii antidrog, la liceul în care învaţă "vedetele" orgiei sexuale care a băgat 5 minori după gratii

Tema discuţiilor cu liceenii: "drogul violului"

Cazul balerinei care a căzut de la balconul unei unităţi de cazare din sudul litoralului, acum câţiva ani, rămâne învăluit în mister. Există speculaţii cum că ea ar fi fost victima unui drog, cunoscut ca "drogul violului". Nu este singura tânără care a trecut prin momente grele, dar care ulterior nu-şi aduce aminte ce a făcut peste noapte. Potrivit specialiştilor, "drogul violului" poate avea astfel de efecte, iar ce este mai interesant legat de el este şi faptul că dispare rapid din corp: după câteva zile, el nu mai poate fi detectat în urină sau sânge. Singurul test care îl poate detecta şi după un timp mai îndelungat este cel al firului de păr. "ADN-ul din firul de păr poate spune dacă cineva a fost sau nu drogat cu această substanţă", spun specialiştii. În acest context, readucem în atenţie şi cazul minorei care acuză că a fost drogată şi violată de băieţi de la Liceul Internaţional din Constanţa, dar şi alte două licee, în final 5 tineri primind mandate de arestare preventivă. Nu este exclus ca ea să fi consumat "drogul violului", de unde şi lipsa ei de reacţie în momentele partidelor de sex, aşa cum se poate observa din filmările care au ajuns pe Internet.

Având în vedere speculaţiile pe această temă, dar şi faptul că Agenţia Naţională Antidrog a demarat o amplă acţiune de prevenire a consumului de droguri, specialiştii ANA din Constanţa s-au aflat, zilele trecute, în mijlocul elevilor de la Liceul de Informatică. "Specialiştii Centrului Antidrog din Constanţa au desfăşurat activităţi de prevenire la clasele XII A şi B, respectiv la 3 clase de a IX-a din cadrul Liceului de Informatică. Au participat şi patru profesori", a confirmat, pentru "Replica" de Constanţa, şeful centrului, Cristian Oprişan. Conform acestuia, discuţiile cu elevii au vizat pevenirea consumului de alcool, tutun şi droguri, prezentarea riscurilor consumului de droguri, ce spune legea privind deţinerea şi consumul de droguri, sfaturi utile pentru identificarea unui consumator şi cum poate fi el ajutat, respectiv unde se află Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Constanţa. Important de precizat este faptul că centrul oferă servicii gratuite şi confidenţiale! Revenind la "drogul violului", specialiştii spun că denumirea chimică este Gamma-hidroxibutrat sau oxibat sodic, folosit cu acronimul GHB (figurează pe lista substanţelor interzise!). Denumirile argotice sunt: GBH, liquid ecstasy şi este un lichid incolor, fără miros, cu un gust uşor sărat, care se vinde în sticluţe. Este un amestec cu proprietăţi mai degrabă sedative decât de combatere a durerii. În ciuda asocierii cu ecstasy, GHB este un produs chimic cu efecte diferite - este un drog anestezic care poate cauza pierderea cunoştinţei foarte repede. GHB se găseşte de asemenea în corp în cantitate mică şi în unele fructe precum guava. Concentraţia maximă este la nivelul creierului, motiv pentru care se presupune că ar avea rol de neurotransmiţător la acest nivel. GHB a fost prima dată produs prin sinteză acum circa 30 de ani. La scurt timp după aceea, a fost utilizat în medicină, în domeniul anesteziei, ca narcotic, precum şi ca adjuvant în tratamentului delirului din sevrajul alcoolic. Din cauza efectelor secundare nedorite a pierdut însă din ce în ce mai mult din însemnătatea sa şi azi abia se mai utilizează în Germania. Concomitent cu reducerea utilizării sale în scop medical, GHB a devenit foarte popular în rândul culturiştilor (stimulează hormonul somatotrop - de creştere) şi sportivilor de performanţă din spaţiul anglo-american. A fost interzis ca substanţă de dopaj, iar vânzarea sa în SUA - iniţial fără prescripţie medicală - a fost restricţionată de la sfârşitul anului 1990. Efectele consumului, în cantităţi mici: relaxare, eliberare de inhibiţii, greaţă, dezinhibare puternică, creşterea apetitului sexual, sentiment sporit de intimitate, percepere redusă a durerii, relaxare musculară, crelterea sensibilităţii tactile. Pericolele în caz de abuzz sunt, potrivit specialiştilor: hipertensiune, incontinenţă urinară, dificultăţi respiratorii, comă, deces . GHB poate produce de asemenea efecte de abstinenţă ca insomnia, anxietate, tremor şi sudoraţie. Riscul principal legat de acest drog este necunoaşterea concentraţiei şi purităţii, respectiv a amestecului cu alte substanţe, în primul rând alcool. În stare pură, GHB este practic lipsit de efecte adverse periculoase, chiar şi în doze mai mari. În doze mari intervine o sedare puternică, până la comă, a persoanei. Supradozarea poate duce la convulsii şi confuzie marcată.

Alte detalii:

În România:

-în perioada 2009-2012, nu au fost înregistrate cazuri de urgenţe medicale datorate consumului de GHB, potrivit datelor colectate de agenţie pe baza raportărilor primite de la unităţile medicale care au secţii de primiri urgenţe;

-în perioda 2009-2012, nu au fost înregistrate cazuri de admitere la tratament privind consumul acestui tip de drog, potrivit datelor colectate de agenţie de la centrele sale de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, precum şi de la unităţile medicale ale Ministerului Sănătăţii sau de le centrele private care acordă asistenţă medicală specifică consumatorilor de droguri;

-potrivit datelor oferite de Laboratorul Central de Analiză şi Profil al Drogurilor al Inspectoratului General al Poliţiei Române, doar în anul 2010, a fost confiscată o cantitate de 15 ml de acid gama hidroxibutiric.

La nivel european:

-conform datelor cuprinse în Raportul European privind Situaţia Drogurilor 2011, estimările prevalenţei consumului de GHB în rândul populaţiilor de adulţi şi elevi sunt mult mai mici decât cele pentru consumul de cocaină şi ecstasy. Totuşi, consumul acestei substanţe poate fi mai mare în anumite grupuri, medii sau zone geografice. Studii de prevalenţă, recent realizate în Belgia, Republica Cehă, Ţările de Jos şi Regatul Unit, raportează pentru consumul de GHB o prevalenţă pe parcursul vieţii care variază între 3,9 % şi 14,3 %, în timp ce prevalenţa consumului de GHB în ultima lună este de maximum 4,6%.

-Potrivit specialiştilor, dependenţa de gama-hidroxibutirat (GHB) este o stare clinic recunoscută, cu un potenţial sindrom de sevraj acut atunci când drogul este întrerupt brusc după un consum regulat sau cronic. Există dovezi că dependenţa fizică poate apărea la consumatorii care utilizează drogulul în scop recreaţional, fiind înregistrate cazuri de simptome de sevraj la încetarea consumului de GHB şi precursori ai acestuia. De asemenea, a fost raportată dependenţa de GHB în rândul foştilor alcoolici. Studiile disponibile se concentrează în special pe descrierea sindromului de sevraj legat de consumul de GHB şi complicaţiile asociate, care pot fi greu de recunoscut în cazuri de urgenţă. Aceste simptome pot include nelinişte, atacuri de anxietate, insomnie, transpiraţie, tahicardie şi hipertensiune. Pacienţii în sevraj pot dezvolta, de asemenea, psihoză şi delir. Sevrajul uşor poate fi gestionat în centre ambulatorii, în caz contrar se recomandă supravegherea în mediu spitalicesc.

Având în vedere rezultatele obţinute din evaluarea tuturor datelor colectate în ultimii ani şi a studiilor realizate de către specialiştii Agenţiei Naţionale Antidrog, se poate concluziona că atât prezenţa pe reţelele de trafic, cât şi consumul de GHB nu reprezintă un fenomen în România.

Agenţia Naţională Antidrog recomandă contactarea de urgenţă a instituţiilor implicate în problematica drogurilor în momentul în care sunt sesizate aspecte care să lezeze cetăţenii referitor la consumul şi traficul de droguri.

Alexandra ANTON