Specialistul Chesnoiu, despre PROFILUL unui CRIMINAL: diferenţa dintre femei şi bărbaţi!

Există o GENĂ în ADN-ul uman?

Cum ajung unii oameni să comită o crimă? Iau în calcul și binele și răul produs în urma gestului? De ce unii oameni aleg să ucidă indiferent de consecințe? Și de ce alții aleg să nu o facă vreodată, indiferent de circumstanțe? Întrebări la care am încercat să aflăm un răspuns de la specialiști,în speță psihologul criminalist Liviu Chesnoiu. Potrivit acestuia, alcoolul, educația, de multe ori precară, și condițiile nefavorabile de trai creează premisele unei crime, dar și că ucigașul este, la rândul lui, o victimă.

Liviu Chesnoiu

Termenul ‘asasin’provine din cuvântul arab ‘hashasin’. Aceștia erau Nasrizi, parte a unei secte dedicate asasinării anumitor persoane. De obicei, țintele lor erau persoane cu un anumit grad de putere, așa cum sunt liderii politici. Ei ucideau pentru că aveau convingerea că, astfel, vor ajunge în rai. Membrii sectei începeau la vârste foarte fragede. Cei mai în vârstă căutau adepți în rândurile orfanilor, ale cerșetorilor și ale oamenilor needucați, îi drogau și îi învățau că sunt în misiunea vieții lor. Potrivit studiilor de criminologie, există 4 circumstanțe care transformă un homicid într-o crimă. Acestea sunt: premeditarea, unde criminalul creează premisele unei situații în care să-și expună superioritatea în fața victimei, fapt care nu îi oferă victimei șansa de a se apăra. De exemplu, uciderea de la spate. Urmează uciderea pentru un câștig, o plată sau o promisiune și cruzimea extremă, în care se cauzează mai multă durere decât cea necesară pentru a lua viața cuiva. De exemplu, înjunghierea cuiva în locuri strategice pentru a-i produce o moarte lentă și chinuitoare. Cea de-a patra circumstanţă este atunci când crima are loc pentru a evita relevarea unei fapte- atunci când cineva încearcă, de exemplu, să acopere urmele unui abuz sexual, ucigând victima sau martorii.

Trebuie să fii psihopat pentru a comite o crimă?

Din cauza faptului că până și gândul de a lua viața unui alt om pare înspăimântător, în special în anumite circumstanțe, oamenii tind să creadă că ucigașii au afecțiuni de ordin psihopatologic. Acest gen de oameni la care se face referire sunt, de obicei, psihopați, potrivit unor studii. Totuși, contrar așteptărilor, procentul de criminali psihopați este relativ scăzut. Este mult mai probabil, potrivit studiilor, să întâlnești un psihopat în rândurile oamenilor politici sau a liderilor importanți. Însă, atunci când un psihopat alege să ucidă, o face într-o manieră atât de plină de cruzime, încât are un impact extrem. Deși societatea încearcă să găsească explicații plauzibile pentru astfel de acțiuni, mulți oameni comit crime fără un motiv sau o circumstanță atenuantă.

Care este profilul unui criminal!

Psihologul criminalistic Liviu Chesnoiu a dezvăluit, pentru Replica, care sunt motivele ce conduc la comiterea unei crime și ce este în mintea criminalului atunci când comite o astfel de faptă. Câteodată, nu există un istoric medical care să le justifice acțiunile. Sunt, deopotrivă, oameni buni și oameni răi. Statistic vorbind, există mai mulți bărbați criminali decât femei criminale. Totuși, asta nu înseamnă că femeile nu ucid. Din cauza rolurilor pe care femeile le au în societate, metodele utilizate pentru a ucide diferă substanțial de cele ale bărbaților. Pentru că sunt deseori legate de bucătărie, femeile apelează mai des la otravă. Bărbații, pe de altă parte, folosesc metode mai agresive sau mai violente. În termeni de motivație, femeile ucid pentru a obține anumite beneficii în schimb (nu neapărat materiale). Bărbații, tind să fie motivați de sex sau de nevoia de a controla.

Psihologul principal, expert poligraf, criminalist Liviu Chesnoiu a relatat, pentru Replica, despre predispozițiile unui individ spre a înfăptui o crimă. Acesta menționează faptul că alcoolul, educația de multe ori precară, și condițiile nefavorabile de trăi creează premisele unei crime, dar și că ucigașul este, la rândul lui, o victimă. Cele mai multe crime se comit în familie, după ce intervin certuri grave între soți, concubini, într-un final, unul dintre ei ajungând să fie criminalul, iar altul victima. ”Violența domestică este un sport național la noi. O femeie trebuie să plece de la prima amenințare cu moartea, și să își șteargă toate urmele, online și din viață reală, pentru a scăpa. Femeile, in 80% din cazuri, nu fac reclamaţie, sunt acolo, maltratate, n-au unde să plece, au copii, au o situaţie materială deosebită care nu le permite să-şi angajeze un avocat, să plece. Chiar dacă se ajunge să se sune la 112, sau sună prietenii sau vecinii, de cele mai multe ori victima îşi retrage plângerea.”, a declarat Liviu Chesnoiu. Psihologul ne povestește că există 4 tipuri comportamentale ale oamenilor, strict legate de anotimpul în care s-au născut. Astfel, primăvara se naște tipul sangvin, vara-cel coleric, toamna dă viață melancolicilor, și iarna celor flegmatici. Dintre aceștia, cei născuți vara, colericii, par să fie cei mai aprinși, atunci când energia lor nu este canalizată în direcția potrivită. Aflăm, astfel, că nu există un singur profil general al criminalului, și că există atâtea tipologii, pe câte crime.

Caracteristici comune ale criminalilor

Ceea ce au acești indivizi în comun, este, totuși, o traumă apărută, cu precădere, în prima parte a vieții, când creierul este incomplet format. De cele mai multe ori, au un istoric de violență familială, reprimat și nevindecat. O izbucnire care iese la suprafață ca o răzbunare pentru nedreptățile trăite până atunci, pentru care nu s-a găsit o soluție de integrare în cadrul personalității, mai spune psihologul criminalist. Este cunoscut faptul că părintele de același sex îi va deservi copilului drept model de urmat, pe de-o parte, la care se adaugă aspectul ereditar al unor caracteristici psihice labile. Presiunile sociale, incluzând normele culturale și legale, ne influențează impulsul biologic de a ucide, într-o situație de criză, iar rata violenței umane variază considerabil în perioade de timp diferite și în culturi diferite. Deși nu suntem controlați de impulsurile evoluționiste ale creierului nostru, nici nu suntem complet eliberați de sub influența lor. La final, este confortabil să crezi că toți cei care sunt violenți sau care comit o crimă sunt fundamental diferiți de tine. Mulți criminali obișnuiau să creadă același lucru.

Alina MATEI