REPLICA ONLINE CONSTANTA

16.2° Constanța Joi, 28 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6682
16.2° Constanța Joi, 28 Martie 2024 Anul XX Nr. 6682
 

Spitalele ar putea primi mai mulţi bani pentru hrană. Cu 1,8 lei credeţi că se poate mânca?!

Spitalele ar putea primi mai mulţi bani pentru hrană. Cu 1,8 lei credeţi că se poate mânca?!

Replica API 19 august 2016 | 00:28 853

Promisiuni făcute de toate Guvernele

Promisiuni făcute de toate Guvernele

Alocaţiile de hrană pentru pacienţi din unităţile sanitare publice au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 429/16 aprilie 2008, în prezent nivelul acestora fiind între 7 lei şi 13 lei pentru bolnavii adulţi şi 1,8 lei şi 14,5 lei pentru copii, pe categorii de vârstă şi afecţiuni, arată Ministerul Sănătăţii. Alocaţiile nu au mai fost schimbate de opt ani.

Potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern supus dezbaterii publice, spitalele pot creşte, din octombrie, alocaţiile de hrană pentru pacienţi, care nu au mai fost schimbate de opt ani, în funcţie de afecţiunile pentru care sunt internaţi putând fi între 7 şi 19,4 lei pentru adulţi şi între 5 şi 17,5 pentru copii, bani suplimentari care ar urma să fie daţi din veniturile proprii ale unităţilor sanitare, finanţate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. La propunerea de majorare a alocaţiilor de hrană pentru pacienţi, au fost avute în vedere calculul cuantumului acestora, pe categorii de pacienţi şi de boli, efectuat de medicii specialişti nutriţionişti de la Institutul de Nutriţie şi Boli Metabolice, Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului şi alte institute de specialitate, respectiv spitale, precum şi indicele preţurilor de consum la mărfuri alimentare, în perioada mai 2008 - iunie 2016, de 108,12%. Proiectul mai prevede că alocaţia pentru o raţie de 0,500 litri de lapte distribuit prin unităţile sanitare care se acordă în completarea alimentaţiei naturale să fie de 3 lei, alocaţia de hrană pentru însoţitori ai bolnavilor internaţi în unităţi sanitare să fie de 7 lei, iar pentru bolnavi străini internaţi la Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie să fie o alocaţie de hrană de 19,4 lei. Referitor la acest aspect, reprezentanţii Arimex Comexim 2000, firma care pregăteşte hrana pentru pacienţii din mai multe unităţi medicale din Constanţa, afirmă că: „Trebuie să conştientizăm faptul că vorbim despre unităţi medicale în care sunt servite zilnic mii de porţii pe zi, timp de 365 de zile, între trei şi cinci mese zilnic şi, de asemenea, este vorba de peste 15 meniuri pe zi, pentru fiecare dietă în parte”. „În Constanţa, facem aceasta fără întrerupere din anul 2007, deci de mai bine de 9 ani şi nu s-a întâmplat vreodată să fi înregistrat vreun caz de toxinfecţie alimentară sau să fi avut vreo sancţiiune pe linie DSP, ANSVSA sau OPC. În plus, datorită specificului, importanţei şi volumului activităţii pe care o desfăşoară, încă din anul 2007, societatea noastră a fost inclusă într-un program strategic naţional de monitorizare a siguranţei alimentare, fiind verificată permanent de către inspectorii ANSVSA”, susţine Petre Preda, administratorul societăţii.

„Suntem în permanenţă preocupati de îmbunătăţirea continuă a produselor si servicilor oferite, a relaţiei cu beneficiarii nostri şi a proceselor sistemului de management al calitatii si sigurantei alimentare. În acest scop, societatea noastra, prin intermediul unor chestionare standard, (care conţin numele complet al pacientului şi secţia pe care pacientul este internat, precum şi tipul de regim care i-a fost recomandat pacientului pe durata spitalizării), testeaza periodic, gradul de satisfacţie al pacienţilor cu privire la calitatea produselor oferite. De asemenea, prin aceste formulare, pacientilor le este oferita posibilitatea de a-şi exprima în scris, observaţiile, opiniile si recomandarile referitoare la calitatea serviciilor oferite.

Pacienţii pot fi identificaţi. Chestionaţi cum apreciază calitatea hranei oferită de societatea noastra (în condiţiile în care pacienţii sunt avizaţi în cuprinsul chestionarului, “alocaţia dumneavoastră pentru o zi este de 7 RON pentru 3 mese”), pacienţii au apreciat cu calificativele “bine”, “foarte bine” sau chiar “excelent” calitatea hranei care le-a fost oferită. Totodată, pacienţii chestionaţi au răspuns în unanimitate că trebuie majorată alocaţia zilnică de hrană. Bineinteles ca sunt si pacienti nemultumiti, este firesc avand in vedere numarul mare a celor care servesc masa…

Mai bine de 80% din regimurile oferite pacienţilor spitalizaţi într-o unitate medicală sunt reprezentate de regimul comun, pentru care alocaţia zilnica de hrana, este de 6,42 lei fara TVA, din care mai bine de un leu costa o paine. De diferenta adica de 5,42 lei, unui pacient trebuie sa i se asigure mic dejun, pranz si cina.

Dietele sunt prescrise de medicul nutritionist sau de asistenul dietetician, iar la intocmirea meniurilor pentru fiecare dieta in parte se urmareste acoperirea numarului de calorii, respectarea principiilor nutritive ( proteine ,glucide, lipide ) cat si diversificarea meniurilor. Iar conform tratatelor de dietetica, pacientilor trebuie sa li se asigure zilnic, in functie de boala, intre 2000-3500de calorii. Greu ! greu de realizat in conditiile actuale. Din acest motiv, in majoritatea spitalelor din tara, pacientii primesc o hrana foarte saraca, nediversificata, fara carne, fara niciun gust.

De exemplu, la spitalul CFR, ani de-a randul pacientii internati nu au primit carne decat doua zile pe saptamana (martea si sambata) la masa de pranz, care au pilaf de trei ori pe saptamana si de doua ori numai cartofi si macaroane….si sunt multe alte spitale in care se intalnesc astfel de situatii…

Societatea noastra este cunoscuta ca o societate serioasa, fiind cunoscute eforturile noastre, preocuparea permanenta pentru a realiza meniuri cat mai consistente si mai diversificat astfel incat sa asiguram numarul de calorii necesare oricarui pacient. Initial, aceasta activitate a fost pentru noi o ambitie, o provocare dar dupa ce am inteles problemele pacientilor internati si ale sistemului sanitar, atunci am facut tot ce am putut pentru a contribui la imbunatatirea actului medical. Iar activitatea noastra s-a tranformat in mare, intr-o misiune oarecum crestineasca .

Si Slava Domnului, pana acum am reusit sa asiguram pacientilor cel mai diversificat si mai consistent meniu din tara. Si fara a parea lipsiti de modestie, aceasta a fost posibil numai prin daruire, prin implicare continua, prin efort sustinut, cu sudoare si numai cu ajutorul de nadejde al unor colaboratori inimosi.

Valoarea alocatiilor de hrana, au fost stabilite de Guvern in anul 2006 si indexate in 2008. De atunci au ramas neschimbate si asta nu este drept in conditiile in care alimentele, utilitatile, consumabilele, combustibilul, salariile minime, s-au dublat sau chiar triplat.

Din anul 2008, de cand a fost ultima data indexata alocatia de hrana si pana in prezent, la conducerea Ministerului Sanatatii s-au schimbat 12 ministrii : domnii Eugen Nicolaescu, Ion Bazac, Adriean Videanu, Cseke Attila, Ritli Ladislau,Vasile Cepoi, Victor Ponta, Raed Arafat, Eugen Nicolaescu, Nicolae Banicioiu si Patriciu Achimaş-Cadariu.

Societatea noastra a adresat memorii fiecarui Ministru la Sanatatii in functie, solicitand realizarea unui act reparator in ceea ce priveste indexarea valorii alocatiei de hrana.

Din nefericire, in toata aceasta perioada niciunul nu a facut nimic in acest sens.

Ajustarea, indexarea alocatiei de hrana a bolnavilor este nu numai un act reparator de decenta,ci o reala necesitate care influenteaza direct actul medical, iar grija pentru pacienti, semeni ai nostri, aflati in suferinta, ar trebui tratata cu prioritate.

La inceputul acestei luni, in acest sens, am trimis un memoriu si actualului Ministru al Sanatatii -dl. Vlad Vasile Voiculescu, Ministrului Finantelor Publice - d-na Anca Dana Dragu dar si Prim-ministrului dl. Dacian Ciolos.

In memoriu, am prezentat din nou aceste aspecte si am aratat ca in anul 2014, in temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată şi al art.6 din Ordonanţa Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, aprobată prin Legea nr.247/2002, cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul României si-a propus sa adopte o hotărâre intitulata ,,Hotărâre privind nivelul alocaţiilor de hrană pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice”, pro¬iect de lege care propunea majorarea cu cel puţin 30% a sumelor alocate hra¬nei pacienţilor internaţi în spitale.

Cu toate ca in Nota de fundamentare a acestui proiect, Guvernul recunoaste ca ,,este necesară actualizarea nivelului alocaţiilor de hrană avand în vedere evoluţia preţurilor la mărfurile alimentare precum şi elementele specifice alimentaţiei în cazul anumitor boli”, ca de la apariţia Hotărârii de Guvern din 2008 si pana in 2014, inflaţia a atins valori foarte mari, cu toate ca Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, a prezentat calculele justificate care impun ajustarea alocatiei de hrana , Proiectul de act normativ a ramas nematerializat, Hotărârea Guvernului nr. 429/2008 privind nivelul alocaţiilor de hrană pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice, publicată in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 25 aprilie 2008 nefiind astfel abrogata.

Desi a fost adoptat de catre Senat, nu stim pe ce considerente, proiectul a primit aviz negativ din partea Ministerul Finantelor Publice si pentru aceasta neavizare, Ministerul Sanatatii si Ministerul Finantelor Publice se acuza reciproc. Nu inteleg de ce, mai ales ca in continutul acestuia sa precizeaza ca: ,,La elaborarea prezentului proiect de hotărâre, au fost respectate dispoziţiile Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională”.

In memoriul adresat carmuitorilor nostrii, am aratat ca Reţeaua Balcanică de Investi¬gaţii Media, împreună cu APADOR - CH, au realizat un studiu demonstrand ca media de hrană zilnică a deţinuţilor în penitenciarele româneşti a ajuns in anul 2015 la 32,109 lei, prin completare pentru ca Administratia Nationala a Penitenciarelor are in folosinta terenuri agricole, gospodarii agrozootehnice in care se obtin produse vegetale si animale gestionand efective importante de suine, bovine si ovine iar productia obtinuta este destinata integral consumului intern. Majoritatea spitalelor nu au însă gospodării proprii, cu care să supli¬menteze norma de hrană a bolnavilor.

Pe de alta parte, am aratat ca un raport al GRADO-Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului, prezentat anul trecut, a demonstrat că suma alocată din bani publici pentru hrana unui câine comu¬nitar, în adăposturile special create pentru găzduirea maidanezilor, a fost si este si acum zece lei, fiind cu 30% mai mare decât alocaţia de hrană a unui bolnav adult internat în spitalele din România...

Astfel, cel putin comparativ cu datele existente, remarcand aceste diferente putem spune ca "in Romania un caine sau un detinut mananca mai scump decat un bolnav internat in spital".

In alta orine de idei, luna trecuta, un proiect de lege, semnat de senatori de la toate formațiunile politice, a fost depus în Parlament. Propunerea este ca tichetul de masă să fie majorat de la 9,41 lei la 13 lei, adica cu aproape 38%. In expunerea de motive, iniţiatorii proiectului precizează că valoarea actuală a unui tichet de masă, de 9,41 lei (înainte de impozitare) nu este suficientă pentru a cumpăra o masă de prânz, în condiţiile în care valoarea medie a unei mese de prânz este de 13 lei, iar în zonele cu economie precară, cea mai ieftină masă de prânz costă 10 lei.

Proiectul este semnat de parlamentari de la PSD, PNL, ALDE, UNPR, UDMR, minorităţi şi independenţi. Practic, toate formaţiunile reprezentate în Parlament sunt de acord cu modificarea valorii tichetului de masă. Proiectul de lege a fost depus marţi, la Senat, în calitate de prim for sesizat, Camera Deputaţilor fiind decizională.

Ne intrebam: cum este posibil ca toate formaţiunile reprezentate în Parlament sa recunoasca, sa fie de acord ca suma de 9,41 lei este insuficienta pentru o masa de pranz si sa ceara ajustarea acestuia la suma de 13 lei, cand unui pacient adult internat in spital i se aloca pentru o zi , numai 7 lei cu TVA din care trebuie sa primeasca mic dejun, pranz si cina? Dar pentru pacientii care au alocatia numai de 5,40 lei sau chiar de 1,80 lei?

De ce Guvernul actioneaza discriminatoriu in ceea ce priveste alocatia de hrana a pacientilor internati? Daca in cazul persoanelor institutionalizate alocatia de hrana care fusese reglementata tot printr-o hotarare de Guvern si tot din anul 2008, a fost modificata, actualizata,indexata in anul 2015, in sensul ca alocatia de hrana a acestora a crescut incepand cu ianuarie 2015, cu peste 60% de la 10,30 lei cu TVA la 16,60 lei cu TVA, atunci de ce nu a facut aceasta indexare si pentru pacientii internati?

Apreciem ca motivele care au stat la baza acestor actualizari au fost numai si numai cresterea cheltuielilor cu alimentele, cu transportul, cresterea substantiala a utilitatilor, a consumabilelor, cresterea salariului minim, ori aceste certe motive obligau si la actualizarea/indexarea nivelului valorii alocatiei de hrana a pacientilor internati.

Referitor la alocatia de hrana a pacientilor internati: Hotararea Guvernului nr. 1916/2006 si Hotararea Guvernului 429/2008, au stabilit nivelul alocatiilor de hrana pentru consumurile colective din unitatile sanitare publice si crese. De atunci si pana in prezent, adica de mai bine de sapte ani, aceasta alocatie a ramas neschimbata. Intr-un spital obisnuit, majoritatea pacientilor beneficiaza de regimul comun care are o alocatie de 6,42 lei/zi fara TVA, din care, numai o paine (cat primeste un pacient zilnic), costa mai bine de un leu ; de diferenta, adica de 5,42 lei, trebuie sa primeasca mic dejun, supliment, pranz si cina.

Referitor la alocatia de hrana a persoanelor aflate in centrele de asistenta sociala:

Tot in anul 2008, Guvernul a emis Hotararea Guvernului nr. 421/2008 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 320 din 23 aprilie 2008, care a stabilit nivelul minim al alocatiei zilnice de hrana pentru consumurile colective din institutiile publice de asistenta sociala ca fiind de 10,30 lei cu TVA.

Incepand cu data de 01 ianuarie 2015, adica dupa sapte ani, aceasta hotarare a fost abrogata, Guvernul Romaniei, probabil dupa o analiza obiectiva, a facut un gest reparator si a emis Hotararea nr. 903/2014 privind stabilirea nivelului minim al alocatiei zilnice de hrana pentru consumurile colective din institutiile si unitatile publice si private de asistenta sociala destinate persoanelor adulte, persoanelor adulte cu dizabilitati si persoanelor varstnice, hotarare care a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 763 din 21 octombrie 2014.

Conform acestei hotarari, incepand cu data de 01 ianuarie 2015, nivelul minim al alocatiei zilnice de hrana pentru consumurile colective din institutiile si unitatile publice de asistenta sociala destinate persoanelor adulte, persoanelor adulte cu dizabilitati si persoanelor varstnice, a crescut de la 10,30 lei cu TVA (nivel stabilit prin Hotararea Guvernului nr. 421/2008) la 16,50 lei cu TVA, adica a crescut cu peste 60%.

Referitor la alocatia de hrana a persoanelor aflate in caminele de batrani:

Tot din acest an, cu peste 50%, respectiv de la 11,00 lei cu TVA, la 16,60 lei cu TVA, a crescut si nivelul alocatiei de hrana a persoanelor internate in caminele pentru persoane varstnice.

Referitor la alocatia de hrana a persoanelor care sunt repartizate la cantinele sociale: Prin aceasi hotarare, tot din acest an, cu 50%, a crescut si nivelul alocatiei din cantinele sociale de la 6,00 lei cu TVA, la 12,00 lei cu TVA.

Referitor la alocatia de hrana a militarilor şi poliţiştilor

La fel si norma de hrană destinată militarilor şi poliţiştilor începând cu luna octombrie a acestui an, a crescut cu peste 30%, conform unui comunicat al MAI. Astfel, norma de hrană pentru militari şi poliţişti a crescut de la 25 lei/zi, la 32 de lei/zi, iar pentru personalul civil din domeniul securităţii naţionale de la 19 lei/zi, la 25 de lei/zi.

Dupa cum observam, numai pacientii din spital au fost omisi. Indexarea alocatiei de hrana a bolnavilor este nu numai un act reparator de decenta,ci o reala necesitate care influenteaza direct actul medical, iar grija pentru pacienti, semeni ai nostri, aflati in suferinta, ar trebui tratata cu prioritate”, atrage atenţia Preda.

Mihaela UNGUREANU

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
28291833747
5/49
102511321216
joker
2832645102