REPLICA ONLINE CONSTANTA

12.4° Constanța Mie., 24 Apr. 2024
Anul XX Nr. 6709
12.4° Constanța Miercuri, 24 Aprilie 2024 Anul XX Nr. 6709
 

Statistica 2011: Mai puţine accidente în muncă, mai puţine persoane care muncesc la negru şi mai multe amenzi

Statistica 2011: Mai puţine accidente în muncă, mai puţine persoane care muncesc la negru şi mai multe amenzi

Replica API 27 decembrie 2011 | 00:00 126

Cel mai răsunător caz înregistrat de ITM: cel al scafandrilor morţi la epava Medy

Cel mai răsunător caz înregistrat de ITM: cel al scafandrilor morţi la epava Medy

Accidentele de muncă au scăzut considerabil faţă de alţi ani, iar războiul pentru combaterea muncii "la negru" a avut rezultate foarte bune. Cam acestea ar putea fi realizările prezentate, oficial, de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) din Constanţa, pe anul 2011. Principala preocupare a inspectorilor ITM a constituit-o combaterea muncii fără forme legale, încă din luna mai a acestui an, moment în care s-a modificat codul muncii. În perioada imediat următoare s-a constatat o creştere semnificativă a înregistrării contractelor de muncă.

"Putem numi anul 2011 anul combaterii muncii fără forme legale. Imediat după perioada de controale a inspectorilor ITM, în iunie-iulie, s-a constat un număr foarte mare de contracte de muncă înregistrate la nivel naţional pe judeţul nostru. Acest număr nu ar fi putut fi atins fără o preocupare constantă şi fără o presiune făcută asupra angajatorilor pentru ca toţi cei care prestează o muncă să aibă forme legale de angajare.", a declarat, pentru "Replica" de Constanţa, Eugen Bola, şeful ITM Constanţa. În perioada 1 ianuarie-30 noiembrie 2011, au fost 4782 de controale, iar numărul angajatorilor care au fost sancţionaţi a atins cifra 1307. În total au fost 1504 sancţiuni, dintre care amenzi au fost 909, avertismente 595. De la începutul anului şi până acum au fost depistate 588 de persoane fără forme legale de muncă. Cuantumul amenzilor date de inspectorii ITM, per total, pentru toate abaterile de la legislaţia muncii sunt în jur de 50 miliarde lei vechi. Pe lângă elementul central, acela de a combate munca fără forme legale, în cadrul Inspectoratului Teritorial du Muncă au fost peste 1.000 de sesizări, societăţile au fost controlate şi cea mai mare parte a acestor petiţii au fost soluţionate în interesul angajaţilor, care şi-au primit în cele din urmă drepturile salariale restante. Bineînţeles că de multe ori aceste demersuri au ajuns în cele din urmă a fi discutate în instanţă, deoarece angajatorii preferă să mai tragă ceva de timp decât să achite sumele datorate, care li se par cam piperate. "De cele mai multe ori, agenţii economici atacă în instanţă pentru a scăpa de plata imediată a unor sume mari de bani. În momentul de faţă, 99% din dosarele care se află pe rol au fost câştigate de noi, fapt care atestă că atât din punct de vedere al fondului dar şi al formei, procesele verbale au fost redactate într-o manieră corectă, legală, că nu s-au aplicat sancţiuni în mod abuziv. În momentul de faţă avem 250 de procese pe rol, care sunt în creştere faţă de anul 2010 cam cu 30%", a adăugat Eugen Bola. În general petiţiile care sunt depuse la ITM constau în cererea drepturilor salariale la data stabilită, plata orelor suplimentare sau a orelot de week-end. În ceea ce priveşte accidentele de muncă, se observă o scădere considerabilă faţă de anul 2010, ceea ce înseamnă că firmele angajatoare şi-au luat în serios această sarcină de instruire şi supraveghere a personalului. "În ceea ce priveşte serviciul control, securitate şi sănătate în muncă, toate controalele au avut ca ţintă diminuarea numărului de accidente înregistrate. De multe ori victimele acestor accidente nu sunt tinerii angajaţi ci persoanele cu o vechime în spate, care merg pe ideea "lasă că ştiu ce fac, nu mi se poate întâmpla tocmai mie", tocmai că nu mai acordă importanţă normelor de securitate. Anul acesta, avem o situaţie mai bună faţă de anul trecut, în sensul că în 2010 au fost înregistrate 17 accidente mortale de muncă, iar în 2011, au fost 10. Accidente cu incapacitate temporară de muncă au fost 117 faţă de 127 care s-au înregistrat în 2010. În ceea ce priveşte accidentele colective, a fost înregistrat doar un caz, faţă de 3 din 2010.", a declarat şeful ITM Constanţa. De precizat este faptul că domeniile cele mai predispuse la accidentele în muncă, sunt cele din construcţii (şantiere) şi servicii (spălătorii, frizerii ). Există şi firme care au dat dovadă de o mare responsabilitate acţionând pe acest plan şi insistând atât cu instruirea în muncă cât şi cu supravegherea mult mai atentă a angajaţilor. Printre acestea amintim Dobrogea, Petrom sau Lafarge Ciment.

Cazul răsunător al celor doi scafandri morţi rămâne în amintirea tuturor

Singurul caz răsunător în ceea ce priveşte accidentele în muncă rămâne cel al celor doi scafandri morţi. Reamintim faptul că, pe 9 septembrie 2010, angajaţi ai firmei Hunter's s-au deplasat în zona în care pe 1 septembrie s-a scufundat nava Medy, pentru a filma epava. Doi dintre scafandri - Cristian Zarafu şi Cătălin Ispas nu au mai apărut la suprafaţă. Cristian Zarafu fusese angajat în urmă cu 4 ani la ARSVOM, iar Cătălin Ispas era angajat al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dobrogea. Nava Medy, sub pavilion Turcia, s-a scufundat pe 1 septembrie, fiind încărcat cu 3.247 de tone de fier vechi. Cargoul plecase din dana 115 a Portului Constanţa Sud Agigea, cu destinaţia Istanbul. La trei luni de la dispariţia scafandrilor în apele Mării Negre, pe 13 decembrie 2010 societatea turcească ARAS, care începuse lucrările de scoatere a celor 22 de tone de combustibil din epava navei Medy, a găsit cadavrul unuia dintre cei doi. La faţa locului s-au deplasat poliţiştii, reprezentanţi ai Autorităţii Navale Române şi scafandri de la Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare (ARSVOM). Ultimii au coborât în adâncuri, pentru a aduce la suprafaţă trupul scafandrului descoperit de societatea ARAS, în epava navei Medy, în compartimentul maşini. Cadavrul descoperit aparţinea lui Cătălin Ispas, urmând ca pe 23 decembrie 2010 să fie găsit şi cel al lui Cristian Zarafu.

Liliana CHIRU

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
471728292640
5/49
9192143025
joker
26141111218