REPLICA ONLINE CONSTANTA

18.2° Constanța Joi, 28 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6682
18.2° Constanța Joi, 28 Martie 2024 Anul XX Nr. 6682
 

Studiu: Exercițiile aerobice ar putea reduce declinul cognitiv la bolnavii de Alzheimer

Studiu: Exercițiile aerobice ar putea reduce declinul cognitiv la bolnavii de Alzheimer

Replica API 9 aprilie 2021 | 00:00 740

Un studiu pilot apărut în Journal of Alzheimer Disease susține că exercițiile aerobice ar putea reduce declinul cognitiv la persoanele cu Alzheimer.

Sursă foto: Shutterstock

Boala Alzheimer este o tulburare neurologică ireversibilă și progresivă, care afectează capacitatea unei persoane de a gândi sau de a-și aminti lucrurile. Formele moderate ale bolii pot afecta zonele cerebrale ale unei persoane, limbajul, raționamentul, procesarea senzorială și gândirea conștientă. Când boala devine severă, poate împiedica persoana să îndeplinească activități de bază, de zi cu zi și să își recunoască (sau să comunice cu) prietenii sau familia, scrie doc.ro.

Nu există un tratament cunoscut pentru afecțiune, terapiile concentrându-se în schimb pe atenuarea simptomelor bolii sau pe încetinirea progresiei acesteia. Diverse medicamente sunt disponibile pentru tratamentul bolii Alzheimer, însă există o serie de dovezi care sugerează că exercițiile de tip aerobic pot fi, de asemenea, eficiente în reducerea progresiei bolii.

Majoritatea studiilor prospective au dovedit că inactivitatea fizică este unul dintre cei mai frecvenți factori de risc prevenibili pentru dezvoltarea bolii Alzheimer și că nivelurile mai ridicate de activitate fizică sunt asociate cu un risc redus de dezvoltare a acestei afecțiuni. Exercițiul fizic pare a fi eficient în îmbunătățirea mai multor simptome neuropsihiatrice ale bolii, în special funcția cognitivă. În plus, s-a dovedit că, în comparație cu medicamentele, exercițiile fizice au mai puține efecte secundare și o mai bună aderență.

Exercițiile de tip aerobic pot reduce progresia bolii Alzheimer

Într-un studiu¹ pilot apărut în Journal of Alzheimer's Disease, echipa de cercetare a încercat să afle dacă un grup de adulți în vârstă cu boala Alzheimer ar avea un declin cognitiv mai mic după 6 luni de exerciții aerobice, comparativ cu nivelul scontat de declin cognitiv la care ar ajunge dacă boala ar progresa în mod natural.

Astfel, în studiu au fost înscriși 96 de participanți bolnavi de Alzheimer, cu vârste de 66 de ani sau mai mult. Cercetătorii au împărțit aleatoriu acești participanți în două grupuri: un grup de 64 de persoane a participat la cursuri de ciclism supravegheat de trei ori pe săptămână timp de 6 luni, iar restul de 32 de participanți au participat la exerciții de stretching și alte genuri de mișcare, tot supravegheate, dar la intensitate mai redusă decât pedalarea. Acest al doilea grup a acționat și pe post de grup de control.

Cercetătorii au monitorizat continuu ritmul cardiac al participanților din ambele grupuri. Savanții au ajutat grupul de ciclism să ajungă la 50-75% din rezerva de ritm cardiac și grupul de control să mențină mai puțin de 20% din rezerva de ritm cardiac. În plus, oamenii de știință au măsurat funcția cognitivă a participanților la începutul intervenției, precum și ulterior la 3 luni, 6, 9 și 12 luni.

Echipa de cercetare a descoperit că atât grupul care a mers pe bicicletă, cât și grupul de stretching au înregistrat un scor cognitiv semnificativ mai bun decât s-ar fi prezis dacă ar fi continuat tratamentul în mod normal, fără să facă mișcare. Conform scalei de evaluare a funcției cognitive, după 6 luni, grupul de ciclism a obținut 1,0 ± 4,6, iar grupul de control 0,1 ± 4,1. Acest lucru se compară cu un scor de 3,2 ± 6,3, care ar fi în concordanță cu așteptările, având în vedere progresia naturală a bolii Alzheimer.

Potrivit autorilor studiului, constatarea principală indică faptul că o intervenție de 6 luni cu exerciții aerobice reduce semnificativ declinul cognitiv în comparație cu evoluția naturală a bolii Alzheimer. Aceștia concluzionează că este nevoie de cercetări suplimentare pentru a confirma aceste descoperiri inițiale încurajatoare.

Un alt studiu randomizat și controlat mai vechi, din 2007, conceput pentru a evalua dacă programele de exerciții fizice ar putea avea impact asupra declinului activităților din viața de zi cu zi la pacienții cu boala Alzheimer, a avut rezultate pozitive. Participanții au făcut de două ori pe săptămână câte o oră de antrenament constând în exerciții aerobice, exerciții de forță, abilități de echilibru și flexibilitate timp de 1 an. La final, cercetătorii au concluzionat că declinul în ce privește activitățile zilnice a fost mai lent la acești participanți care au făcut sport decât la cei din grupul de control inactiv.

Exercițiile fizice pot preveni pierderea memoriei?

Exercițiile fizice au multe beneficii cunoscute, inclusiv reducerea riscului de boli cardiovasculare și diabet, întărirea oaselor și a mușchilor și reducerea stresului. De asemenea, se pare că activitatea fizică regulată aduce beneficii creierului. Multe studii arată că persoanele care sunt active fizic în mod regulat sunt mai puțin susceptibile să sufere un declin al funcției mentale și au un risc redus de a dezvolta boala Alzheimer.

Ce se știe este că exercițiul fizic efectuat de mai multe ori pe săptămână timp de 30 până la 60 de minute poate ajuta la:

păstrarea abilităților de gândire, raționament și învățare pentru persoanele sănătoase

îmbunătățirea abilităților de memorie, raționament și gândire (funcția cognitivă) pentru persoanele cu boala Alzheimer în formă incipientă sau cu insuficiență cognitivă ușoară

întârzierea instalării bolii Alzheimer pentru persoanele cu risc de a dezvolta această afecțiune sau încetinirea progresului bolii.

Activitatea fizică pare să ajute creierul nu numai prin menținerea fluxului de sânge, ci și prin sporirea substanțelor chimice care protejează creierul. Activitatea fizică tinde, de asemenea, să contracareze o parte din reducerea naturală a conexiunilor creierului care are loc odată cu îmbătrânirea. Sunt necesare, însă, mai multe cercetări pentru a ști în ce măsură activitatea fizică îmbunătățește memoria sau încetinește progresul declinului cognitiv.

Milioane de oameni din întreaga lume suferă de boala Alzheimer, cel mai comun tip de demență. Oamenii de știință nu înțeleg încă pe deplin ce cauzează această afecțiune. Probabil că nu există o singură cauză, ci mai mulți factori care afectează diferit fiecare persoană. Vârsta este cel mai cunoscut factor de risc, simptomele bolii apărând inițial după vârsta de 60 de ani (riscul crește odată cu înaintarea în vârstă). Modificările creierului pot începe, însă, cu mai mulți ani înainte de apariția primelor simptome.

Savanții cred că genetica poate juca un rol în dezvoltarea bolii Alzheimer și desfășoară diverse studii pentru a afla dacă educația, dieta și mediul de viață joacă un rol în dezvoltarea acestei afecțiuni.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
28291833747
5/49
102511321216
joker
2832645102