REPLICA ONLINE CONSTANTA

23.4° Constanța Vin., 29 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6683
23.4° Constanța Vineri, 29 Martie 2024 Anul XX Nr. 6683
 

Studiu: Există sau nu o furtună de citokine în cazul COVID-19?

Studiu: Există sau nu o furtună de citokine în cazul COVID-19?

Replica API 3 noiembrie 2020 | 19:02 1270

Potrivit unui nou studiu demarat în Olanda, pe o serie de pacienți bolnavi de COVID-19, boala declanșată de virusul SARS-CoV-2 nu pare să fie asociată cu o furtună de citokine, după cum s-a sugerat anterior. Această nouă descoperire este importantă deoarece poate presupune modificări ale formelor de tratament utilizate actual.

Uneori, sistemul imunitar poate lucra împotriva noastră. Acest lucru se reflectă cel mai clar în bolile autoimune, de exemplu, unde sistemul imunitar atacă țesuturile propriului organism din care face parte și provoacă, astfel, daune.

Factorul autoimun a fost studiat în contexul pandemiei COVID-19, existând o serie de rapoarte care descriu așa-numita furtună de citokine ce se manifestă în cazurile severe ale infecției respiratorii, scrie doc.ro.

Furtuna de citokine se produce atunci când sistemul imunitar eliberează mai multe citokine decât ar trebui în mod normal, cee ace impactează în mod negative organismul.

Ce sunt citokinele?

Citokinele sunt molecule ce fac parte din familia polipeptidelor și sunt secretate de leucocite, precum și de alte celule care acționează, în principal, drept celule hematopoietice. Citokinele joacă un rol foarte important în reglarea sistemului imunitar, prin modularea răspunsurilor imunitare și inflamatorii. Acest lucru înseamnă că aceste polipeptide sunt secretate cu scopul de a activa un proces inflamator, pentru a elimina un virus prezent în organism.

În schimb, atunci când numărul acestora depășește limita benefică pentru organism, citokinele pot crea o reacție inflamatorie puternică, care, în anumite cazuri, se poate dovedi fatală.

La pacienții COVID-19 cu forme severe, aflați la terapie intensivă, s-au remarcat, în urma testelor de sânge, niveluri foarte mari ale markerilor inflamatori, printre care se numără și proteina D-dimer. Conform medicilor din Wuhan, China, unde a izbucnit primul focar COVID-19, o creștere foarte mare, de aproximativ 4 ori, a acestei proteine, reprezintă un risc crescut de mortalitate, și trebuie luat în considerare atunci când se efectuează analize de sânge pacienților COVID-19 din secțiile de ATI. De asemenea, s-a precizat, la debutul pandemiei, că markerii inflamatorii, printre care și proteina D-dimer, pot semnala prezența furtunii de citokine.

În baza rapoartelor sus-numite, oamenii de știință sugerează că utilizarea terapiilor anti citokine ar putea fi benefice în tratamentul pacienților cu forme grave de COVID-19. Cu toate acestea, un studiu recent, care a fost publicat în JAMA Network, pune în lumină informații care se contrazic cu aceste rapoarte. Cercetătorii olandezi au comparat nivelul de citokine inflamatorii la pacienții COVID-19 cu cel al altor grupe de pacienți, fără a găsi nicio dovadă de furtună de citokine la pacienții bolnavi de COVID-19. Așadar, oamenii de știință sugerează că terapiile anti citokine s-ar putea să nu fie atât de folositoare în tratamentul infecției respiratorii.

Analiza grupelor de pacienți din studiul olandez

Studiul a utilizat date colectate de la pacienți internați la secția de terapie intensivă a Centrului Medical din cadrul Universității Radboud din orașul olandez Nijmegen.

Oamenii de știință au măsurat nivelul a 3 tipuri de citokine inflamatorii din sângele prelevat de la 46 de pacienți COVID-19. Toți acești pacienți au prezentat simptome severe ale bolii, cu forme de infecție respiratorie acută care a necesitat ventilație mecanică.

Ulterior, echipa de cercetători a comparat rezultatele obținute din analizele pacienților COVID-19 cu cele ale altor pacienți internați la terapie intensivă din cauza altor afecțiuni, cum ar fi șoc bacterian septic, atac de cord sau traumă severă survenită în urma unui accident. Grupul de control a numărat 156 de pacienți cu afecțiuni diferite. Analizele au fost prelevate de către aceeași echipă de tehnicieni, iar măsurătorile au fost realizate urmându-se același echipament și protocol.

Urme ale furtunii de citokine la pacienții COVID-19

În mod contrar și neașteptat, oamenii de știință au descoperit un nivel mai scăzut de citokine la pacienții bolnavi de COVID-19, în comparație cu cei aflați în șoc septic, afecțiune care, de obicei, declanșează un nivel foarte crescut de citokine asociat cu furtuna de citokine. Matthijs Kox, unul dintre autorii studiului, a explicat faptul că nivelul de citokine s-a remarcat a fi mai puțin crescut la pacienții COVID-19 decât la cei aflați în șoc septic și la cei cu sindrom respirator acut. De asemenea, în comparație cu pacienții aflați în șoc septic fără sindrom respirator acut, deci fără daune pulmonare severe, pacienții COVID-19 au manifestat niveluri mai scăzute de alți markeri inflamatori notabili.

În schimb, nivelul de citokine remarcat la pacienții COVID-19 s-a apropiat mai mult de pacienții internați la terapie intensivă în urma unui atac de cord sau al unei traume survenite ca urmare a unui accident – afecțiuni care, în mod normal, nu sunt asociate cu furtună de citokine.

Aparent, terapiile anti citokine nu sunt de real ajutor

În baza rezultatelor obținute de echipa de cercetători din Olanda, s-a ajuns la concluzia că boala COVID-19 nu poate fi asociată cu furtuna de citokine, în contrast cu descoperirile de la debutul pandemiei. Dacă rezultatele studiului vor fi validate, este posibil ca agenții anti-inflamatori, utilizați în formele de tratament prezente, să fie eliminați, deoarece nu aduc un aport benefic în tratamentul anti COVID-19.

Oamenii de știință olandezi sunt convinși că terapiile anti citokine nu sunt benefice în tratamentul anti COVID-19, cel puțin în cazul pacienților aflați în stare critică, dar așteaptă aprobarea studiului.

Deși studiul de față este printre primele cercetări care compară, în mod direct, nivelul de citokine al pacienților COVID-19 în raport cu cel al altor tipuri de pacienți, eșantioanele sunt relativ mici, iar participanții la studiu au primit tratament în cadrul unui singur spital. Așadar, este nevoie de studii ulterioare, efectuate pe eșantioane mai mari, pentru a confirma aceste concluzii.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
15331744146
5/49
383120264010
joker
3416910367