REPLICA ONLINE CONSTANTA

4.4° Constanța Mar., 19 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6673
4.4° Constanța Marți, 19 Martie 2024 Anul XX Nr. 6673
 

Studiu: Mișcarea poate îmbunătăți memoria

Studiu: Mișcarea poate îmbunătăți memoria

Replica API 15 iunie 2021 | 00:00 548

Exercițiul fizic regulat este cunoscut ca unul dintre principalii factori ce contribuie la îmbunătățirea și menținerea tonusului muscular, sănătății articulațiilor și a circulației sanguine. Atunci când este combinat cu suplimente nutraceutice pentru energie și rezistență, sportul poate face minuni.

Sursa foto: Shutterstock

Cu toate acestea, activitatea fizică este foarte importantă și atunci când vine vorba despre menținerea funcției cognitive în parametri optimi, mai precis atenția, capacitatea de învățare și de memorare. În plus, sportul poate reduce riscul de boală Alzheimer la adulții în vârstă. Boala Alzheimer este adesea descrisă ca un sindrom de deconectare la nivelul creierului, scrie doc.ro.

O componentă esențială a creierului, numită hipocampus, este considerată responsabilă pentru abilitățile de învățare și memorare. Hipocampusul este localizat în lobul temporal medial, o parte a creierului extrem de sensibilă la efectele exercițiului fizic.

Un studiu1 recent efectuat pe adulți în vârstă prezintă niște concluzii de interes în ceea ce privește conexiunile nervoase de la nivelul lobului temporal medial.

Studiul a fost elaborat pe o cohortă de 34 de adulți afro-americani, cu vârste începând de la 55 de ani, capabili să meargă fără susținere, cum ar fi cadru, baston sau scaun cu rotile, și care pot să efectueze exerciții fizice. Grupul de participanți a cuprins trei bărbați și 31 de femei, iar media de vârstă a fost de 65 de ani.

Participanții la studiu au fost recrutați din mai multe centre comunitare din orașul Newark, aflat în apropiere de New Jersey, cum ar fi biserici, aziluri de bătrâni, precum și comunități guvernamentale pentru seniori. Totodată, candidații cu probleme cognitive, chiar și minore, cum ar fi demența, sau care consumau medicamente ce pot afecta sistemul cognitiv, au fost excluși din procesul de recrutare.

Studiul a fost desfășurat înainte de pandemia COVID-19, când exercițiile fizice în grup se puteau desfășura în siguranță. După o evaluare preliminară a stării de sănătate, a tonusului fizic și a abilităților cognitive, 17 din cei 34 de participanți au fost înrolați într-un program de activitate fizică de 20 de săptămâni, care a presupus exerciții de dans aerobic, în cea mai mare parte.

Participanții la studiu se întâlneau de două ori pe săptămână pentru o sesiune de sport de 60 de minute, iar ședințele erau conduse de un antrenor calificat. Subiecții au fost supuși în permanență monitorizării cardiace, cu ajutorul unui dispozitiv atașat, iar exercițiile au fost ajustate la intensitate moderată.

Oamenii de știință au testat, în cadrul studiului, efectele a 20 de săptămâni de exercițiu fizic în comparație cu lipsa totală a exercițiului fizic, în raport cu flexibilitatea conexiunilor nervoase la nivelul lobului temporal medial. Aceștia au utilizat teste de imagistică, precum CT și RMN, pentru a vizualiza această secțiune specifică a creierului. De asemenea, au supus subiecții la teste de învățare și memorare, în paralel cu colectarea de date despre nivelul de efort fizic, tonusul muscular, indicele de masă corporală și parametri generali de sănătate ai participanților la studiu.

Concluziile studiului

În urma acestui studiu, oamenii de știință au descoperit că persoanele care au participat la programul de antrenamente au manifestat o abilitate sporită de rearanjare și reconfigurare a conexiunilor nervoase la nivel cerebral. Acest fenomen a determinat o capacitate sporită de învățare și de reținere a informației, care apoi a putut fi aplicată logic în situații practice.

În ceea ce privește îmbunătățirile la nivelul indicelui de masă corporală, sănătății fizice sau a tonusului muscular, nu s-au remarcat îmbunătățiri dramatice în urma celor 20 de săptămâni de mișcare fizică moderată. Cu toate acestea, participanții la programul de sport au demonstrat o îmbunătățire în ceea ce privește abilitatea de a aplica, în mod flexibil, și de a recombina informațiile obținute din procesele de învățare din trecut. De exemplu, aceștia au putut repera mai repede și mai eficient asocierile dintre anumite obiecte neasemănătoare, cum ar fi un pește și un bebeluș, în baza instrucțiunilor oferite.

În plus, procesul de generalizare, care se bazează pe abilitățile de asociere, integrare, recombinare și recuperare a informației, s-a îmbunătățit considerabil la toți participanții la studiu angrenați în exercițiu fizic regulat. Așadar, dacă subiecții au învățat, printr-o serie de exerciții, faptul că imaginea unui pește, respectiv a unui bebeluș, sunt asemănătoare pentru că în ambele apare o zebră, aceștia au putut deduce, ulterior, că imaginile în care apărea un bebeluș și o portocală sunt, de asemenea, asociate cu zebra.

Aceste procese de generalizare au loc la nivelul lobului temporal medial, iar în cazul bolii Alzheimer, această abilitate este compromisă, chiar din faza incipientă.

Îmbunătățirile la nivel neuronal și cognitiv descrise de către cercetători în urma studiului au fost observate doar la grupul de test, adică la subiecții care au făcut sport, și nu la grupul de control.

Acest studiu este important pentru că aduce informații importante în ceea ce privește legătura dintre exercițiul fizic și structurile esențiale ale creierului la nivelul lobului temporal medial, ceea ce permite o îmbunătățire a funcțiilor cognitive. Această nouă frontieră a neuroștiinței oferă noi perspective asupra mecanismelor și a eficienței factorilor externi, cum este sportul, în raport cu încetinirea declinului cognitiv.

Totodată, concluziile studiului sugerează că flexibilitatea rețelei lobului temporal medial poate fi utilizată ca biomarker pentru detectarea timpurie a unor boli neurodegenerative sau pentru evaluarea funcției cognitive înainte și după anumite intervenții.

Limitările studiului

Pentru că participanții la studiu au fost în exclusivitate afro-americani și preponderent femei, oamenii de știință atenționează că aceste descoperiri nu se aplică la toate segmentele de populație.

Așadar, deși studiul nu a evidențiat nicio îmbunătățire semnificativă la nivelul parametrilor de sănătate fizică, cum ar fi indicele de masă corporală și tonusul muscular, s-au putut remarca anumite beneficii de ordin structural. În ceea ce privește rezultatele obținute cu privire la îmbunătățirile de ordin cognitiv, cercetătorii menționează că interacțiunea fizică a contribuit mult, ca factor de interacțiune socială.

În ciuda acestor limitări, rezultatele studiului oferă o valoare științifică importantă în privința asocierii dintre sport și activitatea cerebrală, care reprezintă o bază solidă pentru cercetări mai aprofundate în viitor.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
294439101410
5/49
31213917-03-20243 0 1 5 5 7 6
joker
371118333920