Studiu: Polifenolii din alimente, de ajutor în poliartrita reumatoidă

Compușii fenolici din dietă au activități antioxidante, antiinflamatorii și antiproliferative cu un impact pozitiv asupra sănătății umane. O recenzie extensivă ia în discuție efectul polifenolilor asupra poliartritei reumatoide și a altor boli netransmisibile.

Sursă foto: Shutterstock

În ultimii ani, diverse echipe de cercetare au lucrat la dezvoltarea unor abordări dietetice care vizează păstrarea sănătății și prevenirea bolilor netransmisibile, cum ar fi poliartrita reumatoidă și bolile inflamatorii intestinale. Polifenolii din dietă, după cum indică o multitudine de lucrări științifice, au activități antioxidante, antiinflamatorii și antiproliferative cu un impact semnificativ asupra sănătății umane, scrie doc.ro.

Compușii fenolici din alimentație ar putea preveni decesele premature

O recenzie¹ extinsă publicată în martie 2021 în jurnalul științific Pharmaceutics raportează că noile sisteme de livrare din domeniul nanotehnologiei ar putea îmbunătăți eficiența compușilor fenolici atunci când sunt ingerate de oameni, oferind beneficii pentru sănătate atât în ceea ce privește prevenirea, cât și tratamentul sau pe post de adjuvant al tratamentelor farmacologice convenționale.

Bolile netransmisibile sunt afecțiuni cronice, non-infecțioase, dintre care cele mai frecvente sunt obezitatea, diabetul, bolile cardiovasculare, cancerul, bolie cronice respiratorii și bolile neurologice. Toate acestea sunt cele mai frecvente cauze debilitante și de deces prematur în lumea modernă, în special în țările mai industrializate. Aceste boli au crescut exponențial odată cu adoptarea pe scară largă a unor diete foarte bogate în grăsimi, sare și zahăr, creșterea stresului și scăderea activității fizice.

Numărul deceselor cauzate de bolile netransmisibile a crescut la nivel global de la 65% în 2005 la 71% în 2015. La nivel internațional, s-au făcut progrese semnificative împotriva acestei amenințări pentru sănătate, prin declarația politică a Națiunilor Unite din 2011 privind prevenirea și controlul acestor afecțiuni, Planul de acțiune global al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru prevenirea și controlul bolilor netransmisible pe 2013-2020 și integrarea acestor afecțiuni în obiectivele de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite pentru 2030.

Potrivit OMS, decesele premature ar putea fi prevenite prin obiceiuri alimentare mai sănătoase și anume consumul mai mare de fructe și legume, care sunt sursa primară de compuși fenolici activi și unele vitamine. Această revizuire publicată de o echipă de cercetare din Lisabona subliniază, de asemenea, că studiile epidemiologice au demonstrat de nenumărate ori că dietele bogate în fructe și legume, precum și în cereale integrale, sunt puternic legate de un risc redus de apariție a bolilor netransmisible.

În lucrare se afirmă că stresul oxidativ, inflamația și modificările mitocondriale sunt legate indisolubil, îndeplinind o parte importantă în debutul și dezvoltarea bolilor netransmisibile și, prin urmare, sunt denumite în general boli inflamatorii cronice. Există posibilitatea ca manipularea nutrițională sau farmacologică a inflamației și a oxidării să permită o scădere semnificativă a debilității și mortalității asociate acestor boli.

Analiza explică efectele benefice ale unor compuși alimentari, cum ar fi polifenolii, asupra proceselor fiziologice care stau la baza originii bolilor netransmisibile, de exemplu inflamația și oxidarea. Având în vedere povara acestor boli provocate de dietele nesănătoase, comportamente sedentare, poluare etc., dezvoltarea unor obiceiuri dietetice fiabile ar putea fi utilizate pentru orientările nutriționale la nivel global.

Compușii fenolici se găsesc într-o mare diversitate de alimente, iar acești compuși acționează ca antioxidanți, protejând țesuturile umane împotriva stresului oxidativ și a afecțiunilor asociate cu această stare. Acești compuși pot oferi un model foarte bun pentru dezvoltarea compușilor chemopreventivi viitori mai eficienți și mai siguri.

Acești compuși dietetici au, de asemenea, un efect direct asupra microbiotei intestinale în ceea ce privește diversitatea și abundența, care la rândul său afectează starea de sănătate a oamenilor. Noi abordări nutriționale pot fi adoptate prin construirea unei diete personalizate în urma analizelor microbiotei pentru a modula și a repara o microbiotă intestinală sănătoasă.

Autorii analizei concluzionează că legătura observată între alimentație, procesele inflamatorii și boli precum poliartrita reumatoidă, afecțiunile cardiovasculare și diabetul este din ce în ce mai clară. Însă, dincolo de ceea ce echipa de cercetare a analizat în ultimii doi ani, este nevoie de multe alte lucrări suplimentare pentru a stabili modul în care eficiența acestor compuși fenolici poate fi sporită, în speranța de a atenua simptomele sau chiar de a preveni dezvoltarea acestui tip de boli.

De ce fructele și legumele sunt necesare pentru o sănătate bună?

Legumele și fructele sunt o parte importantă a unei diete sănătoase, iar varietatea este la fel de importantă ca și cantitatea. Așadar, e bine să consumăm soiuri diverse de fructe și legume pentru a obține cât mai mulți nutrienți variați.

O dietă care se bazează pe legume și fructe poate reduce tensiunea arterială, poate scădea riscul de boli de inimă și accident vascular cerebral, poate preveni unele tipuri de cancer, poate reduce riscul apariției problemelor oculare și digestive și poate avea un efect pozitiv asupra zahărului din sânge. Consumul de legume și fructe fără amidon (cum ar fi merele, pere sau legumele frunzoase) poate chiar să favorizeze pierderea în greutate.

Cum să mănânci mai multe legume și fructe zilnic?

Păstrează fructele acolo unde le poți vedea. După ce cumperi fructe, spală-le bine și pune-le într-un castron în bucătărie sau în camera de zi ori, dacă e vorba de fructe mai mici și colorate, le poți păstra într-un castron de sticlă la frigider.

Cumpără diverse legume. Poate că ești obișnuit să mănânci doar câteva tipuri de legume constant, însă varietatea și culoarea sunt cheia unei diete sănătoase. În majoritatea zilelor, încearcă să consumi cel puțin o porție din fiecare dintre următoarele categorii: legume frunzoase (spanac, varză, ștevie, kale etc.), fructe și legume galbene sau portocalii, fructe și legume roșii, leguminoase (fasole, mazăre, năut, linte, soia).

Încearcă rețete noi. Lipsa de timp în bucătărie te poate face să prepari aceleași feluri iar și iar, fără să te mai preocupi de varietate sau de beneficiile nutriționale. Într-o zi când ai puțin timp la dispoziție, caută pe internet rețete noi care să includă mai multe legume. Există o multitudine de salate, supe și ale preparate care să-ți aducă nu doar multe legume în farfurie, ci și gusturi diverse. Îndreaptă-te și către rețete specifice altor zone ale lumii, pentru că este imposibil să nu găsești feluri de mâncare pe gustul tău.

De asemenea, străduiește-te să consumi mai puțini cartofi. Cartofii fierți sau copți sunt plini de nutrienți, dar au și un indice glicemic mare, ceea ce nu-i fac prea prietenoși cu slăbitul. Dacă obișnuiești să mănânci cartofi de mai multe ori pe săptămână, încearcă să reduci cantitatea și să completezi cu alte legume (de exemplu, în loc să mănânci doi cartofi la cuptor, optează pentru un cartof, un ardei gras și o jumătate de dovlecel).