Studiu: Sportul consolidează memoria și sporește puterea de învățare

Se știe că sportul este bun pentru corp, dar pare să fie și bun pentru creier, potrivit unui mic studiu realizat la Universitatea din Geneva.

Sursă foto: Shutterstock

Prin evaluarea performanței de memorie în urma unei sesiuni sportive, neurologii de la Universitatea din Geneva (UNIGE) demonstrează că o sesiune intensivă de exerciții fizice de până la 15 minute pe bicicletă îmbunătățește memoria, inclusiv dobândirea de noi abilități motorii. Cum este posibil acest lucru? Prin acțiunea endocanabinoizilor, molecule despre care se știe că măresc plasticitatea sinaptică, citează doc.ro.

Acest studiu, apărut în jurnalul științific Scientific Reports, evidențiază virtuțile sportului atât pentru sănătatea, cât și pentru educația unei persoane. Programele și strategiile școlare care vizează reducerea efectelor neurodegenerării asupra memoriei ar putea beneficia într-adevăr de acest aspect, sunt de părere oamenii de știință.

Multe persoane spun că, imediat după ce fac un exercițiu sportiv - în special o formă de mișcare de rezistență, cum ar fi alergatul sau mersul pe bicicletă - au o stare bună nu doar la nivel fizic, ci și psihic. Acest sentiment se datorează endocanabinoizilor, molecule mici produse de organism în timpul efortului fizic.

Potrivit cercetătorilor, acestea circulă în sânge și traversează cu ușurință bariera hematoencefalică. Se leagă apoi de receptorii celulari specializați și declanșează acest sentiment de euforie. În plus, aceleași molecule se leagă de receptorii din hipocampus, principala structură a creierului pentru memorie și procesare. Dar care este legătura dintre sport și memorie? La această întrebare a intenționat să răspundă studiul de față.

Efortul intens face creierul să acționeze mai eficient

Pentru a testa efectul sportului asupra învățării motorii, oamenii de știință au cerut unui grup de 15 bărbați tineri și sănătoși, care nu erau sportivi, să facă un test de memorie în trei condiții de exercițiu fizic: după 30 de minute de ciclism moderat, după 15 minute de ciclism intensiv sau după o perioadă de odihnă.

Testele de memorie au avut loc în felul următor: un ecran a arătat patru puncte plasate unul lângă celălalt. De fiecare dată când unul dintre puncte s-a transformat scurt într-o stea, participantul a trebuit să apese butonul corespunzător cât mai repede posibil. Apoi, urma o secvență predefinită și repetată pentru a evalua cu precizie modul în care s-au învățat mișcările. Acest lucru este foarte asemănător cu ceea ce facem atunci când, de exemplu, învățăm să tastăm cât mai repede posibil. Concluzia oamenilor de știință este că, după o sesiune sportivă intensivă, performanța participanților a fost mult mai bună.

În plus față de rezultatele testelor de memorie, oamenii de știință au observat modificări în activarea structurilor creierului în timpul unui RMN funcțional și au efectuat teste de sânge pentru a măsura nivelurile endocanabinoizilor.

Diferitele analize au demonstrat același lucru: cu cât indivizii sunt mai rapizi, cu atât își activează mai mult hipocampul (zona creierului responsabilă cu memoria) și nucleul caudat (o structură cerebrală implicată în procesele motorii).

Mai mult, nivelurile lor de endocanabinoizi urmează aceeași curbă: cu cât este mai mare nivelul după efort fizic intens, cu atât creierul este mai activat și performanța lui este mai bună. Aceste molecule sunt implicate în plasticitatea sinaptică, adică modul în care neuronii sunt conectați între ei și, prin urmare, pot acționa pe termen lung pentru consolidarea optimă a memoriei, precizează cercetătorii.

Învățarea și memoria pot fi stimulate prin exerciții fizice

Într-un studiu anterior, aceeași echipă de cercetare a demonstrat deja efectul pozitiv al sportului asupra unui alt tip de memorie și anume memoria asociativă. Cu toate acestea, spre deosebire de ceea ce se arată în studiul de față, au observat că o sesiune sportivă de intensitate moderată a produs rezultate mai bune.

Prin urmare, deoarece nu toate formele de memorie utilizează aceleași mecanisme ale creierului, nu toate intensitățile de activitate fizică au aceleași efecte. Trebuie remarcat faptul că, în toate cazurile, o persoană care face exerciții fizice își poate îmbunătăți memoria mai mult decât dacă ar fi sedentară.

Prin furnizarea de date neuroștiințifice precise, aceste studii permit să se prevadă noi strategii pentru îmbunătățirea sau păstrarea memoriei pe termen cât mai lung, concluzionează oamenii de știință. Activitatea sportivă este un gen de intervenție ușor de implementat, minim invazivă și ieftină. De exemplu, în cazul copiilor, programarea unei activități sportive la sfârșitul orelor școlare s-ar putea dovedi utilă pentru consolidarea memoriei și îmbunătățirea învățării.

De ce sunt utile exercițiile fizice de intensitate mare?

Exercițiile de intensitate ridicată au mai multe beneficii fizice dovedite, în afară de antrenamentul în sine și obiectivele de performanță ale fiecărei persoane. În general, cu cât este mai mare intensitatea unui program de antrenament aerob cu atât este mai mare capacitatea persoanei care îl efectuează de a inhala și transporta oxigenul în sistemul cardiovascular către mușchii care lucrează ca parte a producției de energie.

O altă urmare a exercițiilor de intensitate ridicată este pierderea unui procent mai mare de grăsime subcutanată (grăsime corporală). Când se fac exerciții de intensitate ridicată, corpul folosește mai ușor depozitele de grăsime.

Nu în ultimul rând, antrenamentele intense și scurte sunt de ajutor persoanelor care nu vor să meargă la sală sau să piardă mult timp cu exercițiile fizice în fiecare zi.

Astfel, pentru persoanele care preferă să facă exerciții fizice intense, se recomandă 75 de minute de astfel de activități pe săptămână. Printre activitățile fizice de mare intensitate se numără alergarea, mersul foarte rapid, drumețiile care presupun urcarea pe dealuri sau pe munți sau antrenamentul HIIT (high intensity interval training).

Pentru cei care preferă să facă mișcare la domiciliu, dar să nu petreacă ore în șir cu activitățile sportive, antrenamentele HIIT pot fi o soluție potrivită. Un astfel de antrenament presupune alternarea perioadelor de exercițiu fizic intens cu scurte pauze de odihnă.

De exemplu, poți face fără pauză 20 de genuflexiuni, 20 de fandări și un minut de alergare cu genunchii la piept, după care te odihnești 30 de secunde, apoi o iei de la capăt. Sau, să faci un minut de sport intens, urmat de două minute de mișcare de intensitate scăzută și tot așa.

Începătorii ar trebui să se limiteze la un antrenament HIIT de 10 minute în total, după care, în zilele și săptămânile următoare să crească treptat timpul până ajung la 30 de minute.