Studiu: Stresul cronic crește nivelul grelinei și poate duce la PTSD

Stresul cronic crește nivelul grelinei, numită și hormonul foamei, iar adolescenții cu niveluri ridicate ale acestui hormon pot dezvolta stres posttraumatic (PTSD).

Stresul cronic crește un hormon din sânge numit acil-grelină timp de mulți ani după expunerea inițială la factorul de stres traumatic la unii adolescenți. Cei cu niveluri ridicate ale acestui hormon sunt mai predispuși să dezvolte tulburări de stres post-traumatic și să se confrunte cu forme mai grave ale acestei boli, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Școala de Medicină Icahn (Mount Sinai) și publicat rercent în JAMA Network Open, citează doc.ro.

Acil-grelina, un hormon din sânge care este eliberat în cea mai mare parte de intestin în perioadele de epuizare a energiei, a fost numit inițial „hormon al foamei”, dar cercetătorii de la Mount Sinai susțin că este clasificat mai adecvat ca hormon al stresului și că foamea este, de fapt, o formă de stres. Acil-grelina poate fi o „verigă lipsă” prin care stresul cronic produce modificări de durată în creier, care sporesc riscul de boli mintale, mai adaugă aceștia.

Echipa de cercetare a constatat că riscul de a dezvolta sindrom de stres postraumatic a fost de aproape opt ori mai mari la adolescenții expuși la traume cu acil-grelina moderat crescută, comparativ cu adolescenții expuși la traume cu niveluri scăzute ale acestui hormon.

Persoanele care aveau cele mai ridicate niveluri de acil-grelină au dezvoltat toate tulburăre de stres postraumatic, iar severitatea simptomelor a fost direct conectată cu nivelurile de acil-grelină, atât la adolescenții care au îndeplinit criteriile pentru stresul posttraumatic, cât și la cei care ar putea fi considerați ca având acest sindrom într-o formă mai ușoară.

Deși cercetătorii au măsurat cortizolul, un alt hormon considerat adesea că mediază efectele stresului în creier și corp, acil-grelina singură, mai degrabă decât cortizolul sau combinația ambilor hormoni, a explicat cea mai mare parte a variabilității severității simptomelor stresului posttraumatic, indicând-o ca un biomarker deosebit de puternic al tulburării.

Traumele severe duc la stres cronic și la sindrom de stres posttraumatic

Lucrările anterioare realizate de aceeași echipă de cercetare, folosind modele de rozătoare cu stres posttraumatic, au arătat că acil-grelina a fost crescută de expunerea cronică la stres timp de câteva luni după aceea și că această creștere a fost responsabilă pentru modificări la nivelul creierului, care au dus la amintiri înfricoșătoare excesiv de puternice la rozătoare, similare cu cele observate la o persoană cu sindrom postrraumatic.

De asemenea, cercetătorii au arătat anterior că la adolescenți, expunerea la stresori traumatici severi a dus la creșterea pe termen lung a nivelului acestui hormon, timp de ani întregi după expunerea la factorul de stres.

Pentru a face lumină în această privință, cercetătorii au efectuat un studiu transversal pe 49 de adolescenți care au suferit traume severe, studiul incluzând și 39 de participanți sănătoși, ca grup de control.

Copiii din grupul cu traume fuseseră victimele unui atac terorist în care au fost răniți sau au pierdut un părinte, o rudă sau un prieten apropiat. Copiii din grupul de control nu avuseseră pierderi sau răni asociate cu un eveniment traumatizant. Acil-grelina și cortizolul au fost măsurate în probe de sânge și, respectiv, de salivă, și toți participanții au fost supuși unei scări de evaluare standardizată pentru sindromul de stres posttraumatic.

Observarea faptului că există o asociere între acil-grelină și sindromul de stres posttraumatic la adolescenții care au suferit traume severe motivează cercetătorii să lanseze analize suplimentare, pentru a investiga mecanismele care stau la baza creșterii hormonului indusă de traume. Cercetătorii sugerează că băncile de sânge care colectează probe de la pacienții cu sindrom de stres posttraumatic ar trebui să utilizeze metode de conservare a acil-grelinei pentru analiză, deoarece hormonul poate fi ușor măsurat în cantități mici de sânge.

Oamenii de știință își exprimă speranța că scăderea nivelului de acil-grelină la persoanele traumatizate va reduce riscul și severitatea tulburărilor posttraumatice ulterioare. Ei consideră, de asemenea, că producția hormonului indusă de stres poate avea impact și asupra altor circuite cerebrale care predispun indivizii la boli suplimentare.

Până atunci, măsurarea nivelurilor de hormon la persoanele expuse la stres îi poate identifica pe cei mai expuși riscului de a dezvolta tulburări posttraumatice, astfel încât să poată fi inițiate intervenții terapeutice timpurii pentru a preveni dezvoltarea sindromului de stres posttraumatic.

Metode demne de încercat pentru a reduce stresul

Activitatea fizică. Sportul nu neutralizează stresul, dar îl reduce mult, prin faptul că ajută mintea să se desprindă de probleme și contribuie la o abordare mai calmă a acestora.

Suplimentele antistres. Pentru a gestiona stresul, poți încerca o serie de suplimente alimentare pe bază de magneziu și vitamina B6 sau pe bază de plante precum valeriana, roinița sau passiflora.

Socializarea. Câteva persoane apropiate, fie din familie, fie dintre prieteni, în fața cărora să poți vorbi deschis, cu care să poți povesti și glumi, fie și la telefon, dacă nu față în față, pot face minuni în ceea ce privește combaterea stresului.

Timpul cu tine însuți. Munca, familia și alte obligații îți pot răpi timpul petrecut cu tine. Unele persoane nu au nevoie atât de mare de singurătate, în timp ce pentru altele este vitală pentru a-și încărca bateriile. Plănuiește-ți activitățile în așa fel încât să te asiguri că ai, dacă nu zilnic, măcar săptămânal, câteva momente în care să te relaxezi în singurătate.

Evitarea obiceiurilor nocive. Când ești stresat, e foarte ușor să cazi în capcana obiceiurilor nocive: să bei prea multă cafea, să fumezi, să consumi prea mult alcool sau prea multe dulciuri. Știi că toate acestea nu-ți fac bine, așa că în loc să te îndrepți spre ele, alege să îți combați stresul prin meditație, plimbări și practicarea unor hobby-uri. De asemenea, poți încerca să faci voluntariat: faptul că ajuți persoane care poate au probleme mai mari decât ale tale te ajută și pe tine să îți cureți mintea de balast și să gestionezi mai bine stresul.

Consultarea unui terapeut. Dacă nimic nu pare să te ajute în eliberarea de stres, nu e nicio rușine să-ți iei câteva ședințe la un psihoterapeut, care să te îndrume mai bine spre ce poți face pentru a gestiona stresul.