Studiu: Stresul poate exacerba insuficiența cardiacă

Stresul mental și furia pot avea implicații clinice nedorite pentru pacienții cu insuficiență cardiacă, sugerează un nou studiu, realizat de cercetătorii de la Universitatea Yale.

Insuficiența cardiacă este o boală cardiovasculară care pune viața în pericol, în care inima este deteriorată sau slăbită. Acest lucru poate duce la o fracție de ejecție scăzută, în care mușchiul inimii pompează o cantitate mai mică de sânge decât ar fi normal la fiecare contracție.

În acest studiu pe pacienții cu insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție scăzută, cercetătorii de la Yale au evaluat efectele stresului și ale furiei asupra funcției diastolice. Funcția diastolică descrie capacitatea inimii de a se relaxa și a se reumple între contracțiile musculare și este predictivă pentru riscul de mortalitate, scrie doc.ro.

Stresul are un impact negativ asupra evoluției insuficienței cardiace

Timp de o săptămână, persoanele implicate în studiu au completat chestionare zilnice despre experiențele lor legate de stres, furie și emoții negative pe care le-au experimentat în ultimele 24 de ore. Participanții au finalizat apoi un protocol standardizat de „stres mental”, în care au rezolvat probleme aritmetice provocatoare și au descris o experiență recentă stresantă. Ecocardiografiile au fost efectuate pentru a evalua funcția diastolică în repaus și în timpul sarcinii de stres.

Pacienții care au raportat că au trecut prin episoade de furie în săptămâna anterioară protocolului de stres mental de laborator au prezentat o presiune diastolică în repaus mai slabă. Mai mult, majoritatea persoanelor au demonstrat modificări provocate de stres ale funcției diastolice, inclusiv o creștere a presiunii diastolice.

Stresul mental este frecvent întâlnit la pacienții cu insuficiență cardiacă, cauzat parțial de complexitatea autogestionării bolii, de agravarea progresivă a limitărilor funcționale, precum și de exacerbările frecvente ale simptomelor și de spitalizări, afirmă oamenii de știință.

Există dovezi că pentru pacienții care experimentează niveluri cronice crescute de stres evoluția bolii este și mai împovărătoare, calitatea vieții este diminuată și crește riscul de evenimente adverse.

Echipa de cercetare consideră că factorii precum stresul mental și furia sunt adesea nerecunoscuți și sunt abordați mai puțin decât ar trebui în gestionarea insuficienței cardiace. Acest studiu contribuie la literatura extinsă care arată că stresul și furia afectează desfășurarea bolilor pentru pacienții cu afecțiuni cardiace, adăugând insuficiența cardiacă cronică pe lista care include bolile cardiace ischemice și bolile aritmice.

Deși s-a demonstrat că managementul stresului și tehnicile conexe reduc riscul apariției evenimentelor adverse la pacienții cu boli cardiace ischemice (cu artere îngustate), sunt necesare cercetări suplimentare pentru a identifica factorii care cresc vulnerabilitatea la efectele stresului în insuficiența cardiacă și a determina dacă managementul stresului poate îmbunătăți felul în care evoluează boala.

Stresul ne afectează mai mult și mai des decât ar fi normal

Se știe că stresul poate avea un impact negativ asupra sănătății, dar este posibil să nu se cunoască pe deplin specificul impactului pe care stresul pe termen lung îl poate avea asupra organismului. Când ne aflăm într-o situație stresantă, corpul intră în acțiune, eliberând hormoni - adrenalină și cortizol. Experimentarea acestui răspuns la stres ocazional este naturală și utilă pentru a ne ajuta să evităm situațiile periculoase.

Totuși, această reacție primară nu a evoluat pe deplin odată cu lumea noastră modernă, în care factorii de stres sunt legați mai degrabă de serviciu sau de viața personală și nu de a avea viața pusă în pericol pentru că ne urmărește un prădător. Drept urmare, mulți oameni se confruntă cu stresul și cu răspunsul fiziologic la stres mult mai des decât ar fi sănătos.

Când adrenalina și cortizolul pompează prin corp, o succesiune de evenimente ne pregătește pentru acțiune. Ritmul cardiac și energia cresc, la fel nivelul de glucoză și tensiunea arterială. Aceste modificări ne permit să ne concentrăm și să luăm măsuri rapide pe moment. Cu toate acestea, pentru persoanele care suferă de stres cronic, acel „moment” se poate transforma în zile sau săptămâni de răspunsuri la stres care vin și pleacă.

Stresul și sistemul cardiovascular

Odată cu episoadele frecvente de stres apar și creșterea zahărului din sânge și a tensiunii arteriale, două afecțiuni care contribuie la dezvoltarea bolilor de inimă. În plus, persoanele care se confruntă des cu stresul pot folosi mecanisme mai puțin sănătoase prin care să-i facă față, cum ar fi consumul de alimente nesănătoase, excesul de alcool și fumatul.

Toți acești factori dăunează sănătății generale, contribuind și la deteriorarea pereților arterelor și la acumularea ulterioară a plăcii. Această acumulare împiedică fluxul sangvin și poate duce chiar la blocaje complete. Ca urmare, riscul de evenimente cardiovasculare majore, cum ar fi infarctul și accidentul vascular cerebral, sunt mult mai mari decât în mod normal.

Gestionarea stresului pentru a proteja inima

Unii oameni sunt pur și simplu mai predispuși la stres decât alții, fie pentru că așa este structura lor genetică, fie din cauza experiențelor din trecut. Pentru ei, este deosebit de important să învățe cum să reducă în mod eficient stresul. Dacă te numeri printre ei, iată ce poți încerca:

Păstrează o atitudine pozitivă. Persoanele cu boli de inimă care mențin o atitudine optimistă sunt mai puțin susceptibile de a-și pierde viața decât cele care sunt mai negativiste, potrivit cercetărilor. Râsul din toată inima îți poate ajuta la propriu inima, deoarece scade nivelul hormonilor de stres, reduce inflamația arterelor și crește colesterolul bun (HDL). Poți încerca și un supliment alimentar antistres pe bază de plante, cum ar fi ginseng indian (Ashwaganda), isop de apă (Bacopa monnieri) și nard (Nardostachys Jatamans).

Meditează. S-a demonstrat că această practică orientată spre interior și bazată pe respirație profundă reduce factorii de risc pentru bolile de inimă, cum ar fi hipertensiunea arterială. Oricine poate învăța să mediteze și durează numai câteva minute să stai undeva liniștit, să închizi ochii și să te concentrezi pe respirație.

Fă mișcare. De fiecare dată când ești activ fizic, indiferent dacă faci o plimbare sau joci tenis, corpul eliberează substanțe chimice care stimulează starea de spirit, numite endorfine. Exercițiile fizice nu numai că topesc stresul, ci și protejează împotriva bolilor de inimă prin scăderea tensiunii arteriale, întărirea mușchilor inimii și contribuția la menținerea unei greutăți sănătoase.

Deconectează-te. Este imposibil să scapi de stres când acesta te urmărește peste tot. Stabilește-ți în fiecare zi măcar o jumătate de oră în care să nu citești știri, e-mail-uri sau să te uiți la televizor, ci să întreprinzi o activitate care să te relaxeze mental. Găsește-ți propria cale spre reducerea stresului, fie că e vorba de o baie cu spumă, cititul unei cărți sau ascultarea unei muzici pe gustul tău.