Supărarea medicilor din privat: de ce sunt obligați să încheie contracte cu CNAS?

Medicii care lucrează în privat reclamă că sunt discriminați de Legea salarizării unitare, dar și de alte măsuri fiscale intrate în vigoare anul acesta. Într-o interpelare depusă de Florin Albu, deputat PNL de Alba, în atenția ministrului Sănătății, sunt semnalate situațiile de discriminare semnalate de medicii specialiști din sistemul privat.

„Stimată doamnă ministru,

La biroul meu parlamentar am primit în audiență un grup de medici, care au semnalat mai multe situații de discriminare a medicilor specialiști din sistemul privat, obligați să lucreze prin contract cu C.N.A.S.

În acest sens, regăsiți mai jos problemele discutate în audiența respectivă și semnalate de către aceștia:

– Medicii specialiști (și medicii primari) din specialitățile ce derulează Programe Naționale, care lucrează în sistemul privat, sunt obligați să lucreze prin contract cu C.N.A.S pentru a avea dreptul de a prescrie medicamentele compensate și gratuite din programele naționale, precum cele de Diabet Zaharat și Oncologie; fără contract cu C.N.A.S nu pot prescrie aceste medicamente (un prim abuz – nerespectarea dreptului de parafă).

– Prin contractul cu C.N.A.S aceștia nu au dreptul să solicite o coplată pacienților care li se adresează, decât în afara orelor de contract cu C.N.A.S și atunci fără dreptul de a le prescrie rețeta cu medicamentele necesare. Ca urmare, câștigul cabinetului respectiv se rezumă doar la veniturile din contractul cu Casa.

– Prin contractul cu C.N.A.S cabinetele private au obligația să evalueze tot la doi ani cabinetele (taxa de 1000 RON), chiar dacă nu au apărut modificări de la ultima evaluare (taxă abuzivă).

– Prin contract, C.N.A.S își arogă dreptul de a imputa contravaloarea unei rețete medicale, prin reținerea sumei respective din plata facturii lunii următoare stabilirii prejudiciului, în situația în care medicul eliberează o rețetă unui pacient care figurează internat în spital la momentul consultației și prescripției. Această situație este destul de des întâlnită, pacientul prezentându-se în civil, cu cardul la cabinet și semnând o declarație pe proprie răspundere că nu figurează internat și că nu a mai beneficiat de o rețetă în ultimele 3 luni. În această situație Casa impută medicului prescriptor valoarea rețetei și sugerează să dăm în judecată pacientul pentru recuperarea prejudiciului (un alt abuz – medicul nu este nici procuror și nici polițist).

– Prin contract, serviciile medicale prestate sunt plătite după numărul de puncte raportate la Casă și validate. În prezent, o consultație este evaluată la 10,8 pct. pentru un medic specialist, plus 20% pentru un medic primar, un pct. având valoarea de 2.2 lei. Deci, o consultație a unui medic primar, cu douăzeci de ani vechime, de exemplu, valorează 26,4 lei. Câștigul maxim al unui cabinet cu un medic primar și o asistentă medicală fiind: 19 consultații/zi + 153 pct. servicii x 20 zile egal 7620 pct x 2,2 = 16 764 lei, de obicei nerealizabil. În medie, se realizează între 15 si 16 000 de lei/lună, din acești bani urmând a fi plătite salariile medicului și asistentei, a femeii de serviciu (plata cu ora), regia cabinetului (gaz, curent, regia, gunoi menajer, gunoi biologic, telefon, fax, internet, contabilitate, papetarie, telefoane mobile etc.) astfel încât, atât salariul medicului, cât și al asistentei sunt la jumătate față de cei din unitățile de stat (spital).

În aceste condiții, creșterea de la 1 martie a salariului unui medic primar la stat la 15254 lei brut și 5545 brut al asistentei cu studii superioare fără a crește valoarea punctului, reprezintă o discriminare fără margini a celor din privat, care prestează exact aceleași servicii și care sunt plătiți dicriminatoriu pe baza punctelor, spitalele primind bani prin alocare, direct de la buget, cu specificația pentru salarii.

Menționez că grupul de medici consideră corect și legal ca C.N.A.S să deconteze serviciile medicale prestate de furnizori, indiferent de forma lor de organizare (de stat sau private) prin creșterea valorii punctului și a valorii cazului rezolvat ( DRG) în spitale,valoarea contractului fiind stabilită de pacienți, respectiv de adresabilitate, medicii buni și spitalele bune având o adresabiliate bună, în creștere față de cele slabe de care fug pacienții .

În acest context, vă întreb, doamnă ministru, ce soluții propuneți la problemele semnalate de către acești specialiști, soluții care să fie atât în beneficiul medicilor, cât și al pacienților”, se precizează în interpelarea deputatului liberal.

F.B.