Surse de grăsimi care par sănătoase, dar nu sunt

Grăsimile din alimentația noastră au o reputație proastă, însă este important să învățăm să facem diferența între grăsimile bune și grăsimile rele, pentru că nu toate sunt la fel (structura lor chimică este diferită). Organismul are, de fapt, nevoie de grăsime pentru energie și pentru a procesa anumite vitamine și minerale, însă este esențial să îi oferim grăsimile bune, scrie doc.ro.

Diferențe între tipurile de grăsimi

Reține, deci, că organismul are nevoie de o oarecare cantitate de grăsimi din alimente, pentru că grăsimile sunt o sursă majoră de energie. Ele ne ajută să absorbim unele vitamine și minerale (amintește-ți că există vitamine liposolubile, adică cele care se dizolvă în grăsimi).

Grăsimile sunt necesare pentru a construi membranele celulare, care sunt vitale pentru fiecare celulă din corp, și structurile care se află în jurul neuronilor. Grăsimile, însă, sunt de mai multe tipuri, iar unele dintre ele nu sunt atât de sănătoase pe cât par. Din acest motiv, medicii nutriționiști ne îndeamnă să consumăm cu măsură grăsimi trans și grăsimi săturate ori chiar să le evităm pe cât posibil.

Cel mai rău tip de grăsimi din alimentație sunt grăsimile trans. Ele nu au beneficii pentru sănătate și nu există un nivel care să fie considerat sănătos pentru consum.

Grăsimile săturate sunt cumva considerate "la limita". Ele sunt extrem de răspândite în alimentația omului modern. Sunt grăsimi solide la temperatura camerei, însă nu sunt tocmai sănătoase.

Cele mai frecvente surse de grăsimi săturate sunt: carnea roșie, laptele integral și alte produse lactate preparate din lapte integral, brânză, ulei de cocoș și multe produse din comerț, produse de patiserie, iar lista alimentelor nu se oprește aici.

Grăsimile bune (cele mononesaturate și cele polinesaturate) sunt cele care provin din surse vegetale, legume, nuci, semințe și peștele gras. Aceste grăsimi sănătoase sunt lichide la temperatura camerei.

De ce grăsimile săturate nu sunt sănătoase?

Experții spun că o dietă bogată în grăsimi săturate poate să crească nivelul colesterolului total și poate să încline balanță înspre colesterolul LDL (numit colesterol "rău"). Din acest motiv, majoritatea nutriționiștilor recomandă limitarea consumului de grăsimi săturate la mai puțin de 10% dintre caloriile de care avem nevoie într-o zi.

Citește și Grăsimi - ghid complet. Află care sunt sănătoase și care sunt nocive

Grăsimile săturate provin în principal din surse de origine animală, cum ar fi carnea roșie, carnea de pasăre de curte și produsele lactate integrale (cele care au un conținut mare de grăsimi).

Grăsimile săturate cresc1 valorile lipoproteinelor cu densitate mare (colesterolul HDL sau "bun") și cresc în același timp valorile lipoproteinelor cu densitate mică (colesterolul "rău" sau LDL), ceea ce poate crește riscul de boală cardiovasculară.

Iată o lista cu anumite grăsimi care par sănătoase la prima vedere, însă nu sunt (recomandarea nutriționiștilor este să le eviți ori să le consumi în cantități foarte mici):

• untul

• untură

• carnea

• carnea de pasăre de curte (și pieliță de pe această carne)

• produsele din cocoș; uleiul de cocoș;

• uleiul de palmier, uleiul de palmier nucleu și produsele din ulei de palmier;

• produsele lactate (cele care nu sunt degresate)

• uleiurile parțial hidrogenate

• uleiurile tropicale (uleiul de nuca de cocoș, uleiul de palmier, untul de cacao)

• produsele lactate cu un conținut mare de grăsimi (lapte integral, unt, brânză/ cașcaval, smântână, înghețată)

• carnea de vită, de porc și de miel.

Grăsimi cu un impact negativ asupra sănătății noastre

Grăsimile săturate, care sunt solide la temperatura camerei, se găsesc cel mai adesea în produsele de origine animală, că de exemplu carnea roșie și produsele lactate integrale (cele cu un procent mare de grăsime). Sursele de origine vegetală de grăsimi săturate includ: uleiul de cocoș și uleiul de palmier, însă experții atrag atenția că ar trebui să fim mai îngrijorați în privința grăsimilor săturate de origine animală, pentru că ele au cu adevărat un impact negativ asupra sănătății noastre. S-a demonstrat că grăsimile săturate cresc nivelul de colesterol total și valoarea colesterolului LDL, iar acești factori duc la creșterea riscului de afecțiuni cardiovasculare.

Dacă ai fost tentat să crezi că, de exemplu, carnea de miel sau de vită sunt mai sănătoase decât alte tipuri de carne, reține că și acestea sunt alimente ce conțin grăsimi săturate. Tot pe lista de alimente cu grăsimi săturate se află și carnea de porc, carnea grasă de vită, cea de miel, carnea de pasăre (cu tot cu pieliță), grăsimea de vită, untură de porc, grăsimea de origine animală și smântână, untul, brânză și alte produse lactate care sunt făcute din lapte integral ori din lapte cu 2% grăsime.

Potrivit Asociației Americane a Inimii (AHA), multe alimente prăjite și multe produse de patiserie pot conține cantități mari de grăsimi săturate. Unele uleiuri de origine vegetală, cum ar fi uleiul de palmier și uleiul de cocoș, conțin în principal grăsimi săturate, însă nu conțin colesterol, spun experții americani.

Anumite tipuri de lactate nu sunt tocmai sănătoase

Potrivit experților britanici, lista alimentelor bogate în grăsimi săturate (care nu sunt, deci, tocmai sănătoase) include nu doar laptele și ciocolată albă, ci și: produsele de patiserie, carnea grasă (aici intră și cotletele de miel), carnea procesată (cârnații, burgerii, baconul etc.), untul, untură, ghee (untul purificat), margarină, grăsimea de gașcă și seul, uleiul de cocoș și uleiul de palmier, precum și smântână de cocoș, produsele lactate preparate din lapte integral (nedegresat) - smântână, lapte, iaurt, crème fraiche și brânzeturi.

Nici uleiul de cocoș nu este tocmai sănătos (consumă-l cu măsură!)

Experții britanici spun că uleiul de cocoș este alcătuit din aproximativ 86% grăsimi săturate, cu aproape o treime mai multe grăsimi săturate decât conține untul (la 54%). S-au făcut speculații până nu demult cum că anumite tipuri de acizi grași saturați din uleiul de cocoș, adică acidul lauric, ar putea fi benefic pentru noi, în comparație cu alte grăsimi săturate, însă până în prezent nu există studii de calitate care să indice faptul că uleiul de cocoș este mai bun decât acele uleiuri despre care se știe că sunt benefice pentru noi, cum ar fi uleiul de răpită sau uleiul de măsline. Dacă îți place să consumi ulei de cocoș, este în regulă să mănânci din când în când, nu zilnic, ne avertizează specialiștii de la British Heart Foundation.

Ce trebuie să reținem?

Atunci când mergi la cumpărături, citește întotdeauna cu atenție etichetele și ambalajele produselor alimentare, pentru că, deși o grăsime pare a fi sănătoasă sau este promovată că fiind sănătoasă ori benefică, poți să descoperi că un aliment cu acea grăsime nu este tocmai sănătos, fiindcă poate să conțină o cantitate mare de grăsimi săturate.