Sute de milioane de euro, pentru modernizarea ecluzelor Cernavodă, Agigea şi Ovidiu

Georgescu de la ACN a făcut conferinţă să ne arate că munceşte

Începute iniţial în 1948 ca proiect cu sclavi, adică deţinuţii politici ai sistemului comunist, lucrările la Canalul Dunăre-Marea Neagră au fost sistate în 1953. În 1975, a fost reluat de Nicolae Ceauşescu, pentru a fi finalizat în 1984. După calculele de atunci, investiţia de două miliarde de dolari ar fi trebuit amortizată în 50 de ani, însă traficul naval actual pe canale ne arată cifra de trei milioane de euro, ceea ce înseamnă că investiţia va fi recuperată în mai multe sute de ani.

Pe lângă asta, ecluzele, echipamentele şi instalaţiile aferente s-au învechit, Administraţia Canalelor Navigabile (ACN) fiind nevoită să demareze proiectul de modernizare. Vorbim de 228 de milioane de euro, suma totală care va fi „pompată” în acest proiect de modernizare, evident, din fonduri europene.

„Nu mai stăm cu tava să mai luăm uleiul să-l recuperăm”

Luni, la un hotel din Constanţa, ACN şi-a mobilizat directorii şi colaboratorii pentru a explica, punct cu punct, faptul că la ecluze se munceşte cu drag şi spor şi directorul general, Daniel Georgescu, abia aşteaptă să nu mai adune uleiul cu tava.

„Problema este că nu vor mai fi acei timpi morţi, pe care noi îi avem în momentul acesta, cu echipamente din 1975 - ‘80, am colegi din serviciul tehnic care au participat inclusiv la construcţia acestor ecluze şi la montarea echipamentelor în anii 1980. Nu ascundem faptul că noi am avut şi avem anumite pierderi, anumite consumuri, datorită tehnologiei anilor respectivi. Fluidizăm traficul şi nu ne mai crapă nici un piston, nici o pompă hidraulică, nu mai stăm cu tava să mai luăm uleiul să-l recuperăm”, a spus Georgescu.

Alături de directorul ACN, au mai participat responsabilul cu monitorizarea proiectului, Adina Hîlcă, directorul tehnic al ACN, Mihai Stanciu, dar şi directorul general al câştigătorului licitaţiei, SC Romenergo SA, Corneliu Soroceanu.

„Studiul de fezabilitate a fost contractat de către Ministerul Transporturilor, definitivat în luna mai 2011, iar aprobarea finală în luna decembrie, acelaşi an. Noi am structurat proiectul din punct de vedere bugetar, dar şi din punct de vedere al funcţionalităţii, pentru a asigura continuitatea traficului naval pe canalele navigabile. În acest sens, am despărţit şi în funcţie de finanţările acordate de UE în două faze de execuţie, însă am organizat procedura de achiziţie publică pentru tot proiectul, astfel încât să avem aceleaşi echipamente şi softuri în noile instalaţii. În faza I de lucru am programat trei sectoare de lucrări, la Agigea, Cernavodă şi Ovidiu, iar pentru faza II sunt 11 sectoare de lucrări”, a spus Stanciu.

Soroceanu, vorbind în numele consorţiului din care mai fac parte societăţi precum „UTI”, „Utilnavorep” sau firma din Germania „DSD Noell”, a înaintat şi numărul lucrătorilor, precum şi echipamentele de care beneficiază aceştia. „În faza I, s-a construit în procent de 42%. În acest moment, pe cele trei şantiere sunt peste 220 de muncitori şi peste 10 macarale, începând de la 300 de tone, ajungând până la 1.600 chiar”, a spus Soroceanu.

Proiectul „Modernizare ecluze. Echipamente şi instalaţii” este finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Transport, Axa Prioritară 1. Implementarea se desfăşoară în două faze, corespunzătoare celor două perioade de programare, respectiv exerciţiul financiar 2007 – 2013 şi 2014 – 2020. Scopul proiectului îl reprezintă modernizarea/reabilitarea echipamentelor de bază ale ecluzelor Cernavodă, Agigea şi Ovidiu, reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor auxiliare ce deserves echipamentele de bază ale acestor ecluze, modernizarea instalaţiilor şi echipamentelor pentru siguranţa ecluzelor şi a navigaţiei. Ordinul de începere al lucrărilor a fost emis pe 1 octombrie 2013, iar termenul de finalizare este 31 decembrie a.c.

Marius Florian VASILE