Terenul din jurul comunei Grădina va fi împădurit! Iată cine va demara proiectul

Un proiect îndrăzneț în comuna Grădina! Peste 100 de hectare de teren, cu destinație agricole vor fi constituite în trupuri de pădure, astfel încât comuna Grădina să fie înconjurată de pădure. Inițiatorul proiectului este Ion Iacobici, soțul primăriței din comună, Gabriela Iacobici.

Suprafața propusă pentru împădurire este de 105,27 ha, teren cu destinație agricolă, care se vor constitui în trupuri de pădure. Terenul este răspândit în jurul comunei Grădina și se învecinează: la nord cu sat Gradina; la sud cu sat Cheia; la est cu sat Cogealac și la vest cu sat Mireasa.

Amplasamentul deținut de beneficiar aparține din punct de vedere administrativ de comuna Grpdina, județul Constanța și este compus din următoarele blocuri fizice: blocul fizic nr. 299 parcelele nr. 31a, 102a , blocul fizic nr. 571 parcela nr. 351a , blocul fizic nr. 605 parcelele nr. 18a, 352a , blocul fizic nr. 535 parcelele nr. 79a, 80a , blocul fizic nr. 484 parcela nr. 194a , blocul fizic nr. 117 parcela nr. 355a, blocul fizic nr. 189 parcela nr. 78a , blocul fizic nr. 90 parcelele nr. 172a , 217a , 238a , 278a , 305a , 356a , blocul fizic nr. 149 parcelele nr. 115a, 304a , blocul fizic nr. 516 parcela nr. 68a, blocul fizic nr. 374 parcelele nr. 247a , 354a, blocul fizic nr. 171 parcela nr. 178a , blocul fizic nr. 399 parcelele nr. 57a , 223a , blocul fizic nr. 407 parcela nr. 62a, blocul fizic nr. 369 parcela nr. 270a , blocul fizic nr. 342 parcela nr. 180a , blocul fizic nr. 352 parcelele nr. 23a , 177a , blocul fizic nr. 308 parcela nr. 184a , blocul fizic nr. 2201 parcela nr. 323a. Durata de execuție a proiectului este de 11 ani.

Scopul proiectului este acela de oprire a proceselor de degradare a terenurilor și ameliorarea progresivă a acestora, sub efectul direct al culturilor forestiere de protecție, atenuare a adversităților climatice, la care se adaugă efectele producției culturilor instalate- masă lemnoasă, baze melifere, alte produse accesorii. Vegetația arborescentă și arbustivă din perimetrul studiat lipsește în totalitate, întrucât terenurile au folosință agricolă. Se vor planta stejari brumării, tei, plopi negri, ulmi, frasini și diverși arbuști, mai exact 6700 de puieți pe hectar. După trecerea unui sezon de vegetație, o parte dintre puieții plantați se usucă în general din diverse motive, fapt pentru care în primii doi ani de la plantare au fost prevăzute lucrări de completare a pierderilor. Rezultatul pierderilor se stabilește în urma controlului anual. În primăvara anului doi de la înființarea plantației sunt prevazute completări în proporție de până la 30%, iar în anul doi sunt prevăzute completări de până la 15% din suprafață.

Claudia CORBU