Termen la Curtea Supremă. Radu Mazăre cere să fie dus în MADAGASCAR

Curtea de Apel București a respins pe 9 decembrie 2019, în primă instanță, ca inadmisibilă contestația la executare formulată de fostul primar al Constanței Radu Mazăre, împotriva deciziei de condamnare din dosarul Retrocedării Plajelor.

Decizia nu a fost definitivă, așa că fostul edil al Constanței a atacat-o la Curtea Supremă. Magistrații vor analiza contestația lui Mazăre joi, 23 ianuarie.

Mazăre a fost condamnat definitiv în acest proces la 9 ani de închisoare cu executare. În prezent, acesta susține că a fost judecat în lipsă și solicită rejudecarea cauzei.

Ce a spus avocatul lui Mazăre, după ce a ieșit din ședință:

”Este păcat că justiția e legată la ochi. Analizează aspecte în funcție de cine e în fața autoritățlor. Indiferent ce a făcut nu poți să pedepsești un abuz printr-un alt abuz. Soluția de la Curtea de Apel este inadmisibilă. Nu poți s-o aplici în funcție de unul și altul”. Trebuie precizat faptul că statul Madagascar a transmit un document prin intermediul căruia solicită ca România să-l trimită înapoi pe Mazăre pentru ca extrădarea să se facă legal.

Avocatul a precizat faptul că ”orice ar fi făcut Mazăre, el nu poate fi tras la răspundere printr un abuz. Se pune în executare o hotărâre, dacă condamnatul e în strănătate, prin două mijloace: să vrea să vină, iar el nu a vrut, și a doua-în urma unei hotărâri definitivă și irevocabile. Legea românească spune că nu poate fi preluat extrădatul decât pe baza unei hotărâri definitive și irevocabile. Cu alte cuvinte, punerea în executare e nelegală, motiv pentru care toată procedura, inclusiv încarcerre, este nelegală”

De asemenea, și autoritățile din Madagscar îl vor pe Mazăre înapoi, pentru ca procedura de extrădare să se facă în mod legal. ”Cerem să îl trimită înapoi pe teritoriul republici Madagascar, pe cheltuiala Statului Român”, a transmis Ministrul Justiției din Madagascar.

Ce le-a spus Mazăre magistraților primei instanței

Mazăre a solicitat judecătorilor să se constate că există un caz de împiedicare a continuării executării pedepsei, având în vedere că prezentarea sa la locul de deținere - Penitenciarul Bucuresti- Rahova – s-a produs împotriva voinței sale si prin încălcarea dispozițiilor legale menționate în continuare. Pe cale de consecință, solicită să se admită contestația la executare și să se constate: NULITATEA măsurii de punere in executare a Mandatului de executare a pedepsei închisorii nr.269/2017/07.02.2019, sens în care să se dispună nulitatea procedurilor de extrădare, precum și a actelor subsecvente și să se dispună punerea sa de îndată în libertate. De asemenea, Mazăre cere nulitatea actelor care au stat la baza extrădării, ceea ce înseamnă că insistă să fie dus înapoi în Madagascar

”Constatând că procedura de extrădare a subsemnatului este lovită de nulitate, contestatorul a solicitat să se facă aplicarea dispozițiilor art. 74 din Legea nr. 302/2004 (2011), menționând în mod expres intervalul de 45 de zile prev. de lit. d) a art.74 alin. (1) din aceeași lege, începând cu data punerii în libertate, pentru a părăsi teritoriul României, iar, în subsidiar, în situația neadmiterii acestei solicitări, ca urmare a constatării nulității procedurii de extrădare a sa, solicită să se dispună ca Ministerul Justiției să inițieze o nouă procedură de extrădare, legală, cu aplicarea procedurii statuate la art. 251 din Legea nr. 302/2004, în sensul repunerii sale în situația anterioară și transferului într-o unitate de pe teritoriul Republicii Madagascar, urmând a se parcurge procedura de extrădare impusă atât de Legea nr. 302/2004, cât și de Legea nr. 2017-027 din Republica Madagascar”, a relatat Radu Mazăre, la prima instanță., potrivit Portalului de Jurisprudență Românească.

Mazăre a arătat că, având în vedere situația sa, care, începând din data de 27.12.2018 se află, în mod neîntrerupt, pe teritoriul Republicii Madagascar, devin aplicabile și prev. art. 548 alin. (1) Cod de procedură penală. Acesta a arătat că punerea în executare atât a Mandatului de Executare a Pedepsei închisorii nr. 269/2017/07.02.2019 emis de către Curtea de Apel București - Secția a II-a Penală, cât si a Mandatului de arestare preventiva nr. 1/10 ianuarie 2018, emis de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Penală, nu putea fi efectuată altfel decât cu respectarea procedurii descrise în Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală, care reglementează procedura extrădării.

Cu privire la calitatea sa de solicitant de azil, motiv de împiedicare a extrădării, Mazăre a arătat că, urmare a prezenței pe lista persoanelor căutate din baza de date a Interpol, la data de 08.05.2019, a fost arestat provizoriu de către autoritățile judiciare din Madagascar, în vederea extrădării către România. Se afla pe teritoriul statului Madagascar, încă din data de 27.12.2017, atât în calitate de rezident al statului Madagascar, având cartea de rezidență nr. xxxxxxxxxxxx, cât și în calitate de solicitant de azil, fiind sub protecția Înaltului Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite, aspect care rezultă din documentele anexate, din analiza cărora reiese că, în calitate de solicitant de azil, in conformitate cu art. 14 din Declarația Universală asupra Drepturilor Omului (10 decembrie 1948), a Convenției Națiunilor Unite privind statutul refugiaților (28 iulie 1951) si a Protocolului privind Statutul Refugiaților (31 ianuarie 1967) era protejat împotriva oricărei răsturnări forțate într-o țară în care se temea că va fi expus amenințărilor împotriva vieții sau libertății, atâta timp cât Înaltul Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite nu statua în mod definitiv asupra cererii sale.

Fostul edil a arătat că, chiar și jurnalul L'Express de Madagascar, la data de 14.05.2019, după arestarea sa provizorie, citând afirmațiile Ministrului Justiției din această țară, a susținut că el ar putea fi extrădat doar după soluționarea definitivă a cererii de azil. Din aceasta perspectiva, contestatorul a arătat că se află într-o situație clara de încălcare atât a tratatelor internaționale la care România este parte, cât și a dispozițiilor art. 62 alin. (1) rap. la art. 19 alin. (1) lit. b, ambele din Legea nr. 302/2004.

M.P.