REPLICA ONLINE CONSTANTA

4.2° Constanța Mar., 19 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6673
4.2° Constanța Marți, 19 Martie 2024 Anul XX Nr. 6673
 

Timpul de reacție: ce factori influențează acest indicator al sănătății creierului?

Timpul de reacție: ce factori influențează acest indicator al sănătății creierului?

Replica API 17 mai 2022 | 00:00 547

Timpul de reacție, ca măsură a sănătății creierului, este influențat nu doar de îmbătrânire, ci și de o varietate de alți factori.

Sursă foto: Shutterstock

Genul unei persoane, educația, dacă este fumătoare sau nu, ce medicamente ia sau nu în fiecare zi, istoricul medical de familie și chiar și faptul că persoana este dreptace sau stângace sunt factori care pot influența timpul de reacție ca măsură a sănătății creierului, scrie doc.ro.

Într-un studiu apărut în npj Aging and Mechanisms of Disease, cercetătorii de la Translational Genomics Research Institute (TGen), un afiliat al City of Hope, au analizat date colectate de la mai mult de 159.000 de participanți la testul cognitiv online al TGen numit MindCrowd, amplificat cu date de la încă 500.000 de indivizi dintr-o resursă de cercetare biomedicală din Marea Britanie, cunoscută sub numele de BioBank, pentru a ilustra modul în care timpul de reacție poate fi utilizat pentru a măsura sănătatea creierului.

Descoperirile au început să facă lumină asupra rețelei complicate care conectează viteza de procesare și cunoașterea pentru a descrie mai exact comparațiile dintre îmbătrânirea sănătoasă, față de cea patologică, a creierului, spun autorii studiului.

Vârsta, principalul factor care încetinește timpul de reacție

Timpul de reacție este un produs al vitezei de procesare, sau al eficienței, în sistemul nervos central și este un factor esențial în funcțiile cognitive superioare. Vârsta este principalul factor cunoscut pentru a influența timpul de reacție, viteza de procesare fiind un factor limitativ pentru majoritatea aspectelor cognitive în timpul îmbătrânirii, în special a memoriei.

Constatările studiului sugerează că performanța timpului de reacție este un indice valoros al declinului cognitiv legat de vârstă, al îmbătrânirii sănătoase a creierului și al neurodezvoltării. Variabila cheie observată la 75.666 de participanți a fost timpul de reacție vizuală simplă (svRT) măsurat în milisecunde: participanții au înregistrat o apăsare de tastă ori de câte ori o sferă roz a apărut la intervale aleatorii pe ecranul computerului. Cercetătorii au evaluat, de asemenea, participanții printr-un test de memorie cu perechi de cuvinte. Rezultatele au arătat că atât viteza de procesare, cât și memoria au scăzut de la vârstele mai tinere spre cele mai înaintate.

Spre deosebire de alte studii anterioare, această lucrare include peste 200.000 de participanți reprezentând o gamă largă de factori asociați cu performanța cognitivă și riscul bolii Alzheimer. Oamenii de știință spun că este nevoie de o înțelegere mai profundă a variației normale a timpului de reacție și a factorilor genetici și de mediu asociați cu performanța timpului de reacție. Astfel, s-au folosit în studiu de această bază de date extinsă pentru a modela timpul de reacție în funcție de factorii demografici, de sănătate, medicali și de stil de viață.

Rezultatele studiului au arătat că timpul mediu de reacție a încetinit cu 7 milisecunde pe an. Pe lângă vârstă, factorii care au încetinit timpul de reacție au inclus fumatul, numărul de medicamente luate zilnic și antecedente familiale de boală Alzheimer.

Alte descoperiri ale cercetării includ următoarele:

bărbații, în medie, au fost cu 34 de milisecunde mai rapizi decât femeile;

cu cât o persoană este mai educată, cu atât timpul de reacție este mai rapid;

oamenii stângaci, cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani, au înregistrat un timp de reacție mai mare decât dreptacii de aceleași vârste, deși la oamenii cu vârste între 40 și 60 de ani nu au existat astfel de diferențe.

Deși diferențele au fost măsurate în milisecunde, ele au fost validate de numărul mare de participanți. În plus, datele extrase din Biobank au validat în continuare constatările obținute în studiul MindCrowd. Numărul mare de participanți la acest studiu și de date variate obținute despre aceștia oferă o evaluare substanțială a timpului de reacție pe tot spectrul de îmbătrânire, afirmă investigatorii. Aceștia sugerează că rezultatele sunt importante, deoarece vor contribui la dezvoltarea un model valid de îmbătrânire sănătoasă a creierului.

Multe aspecte legate de sănătatea creierului, cum ar fi genul sau vârsta, nu sunt alegerea noastră. Cu toate acestea, fumatul este un exemplu de alegere pe care o putem evita pentru a avea un creier mai sănătos pe măsură ce îmbătrânim. Menținerea creierului cât mai sănătos pentru cât mai mult timp are multe beneficii atât la nivel individual, cât și al nivelul sistemului de sănătate.

Practic, bătrânii mai sănătoși cognitiv au o calitate a vieții mai bună, iau mai puține medicamente și se pot descurca singuri cu sarcinile zilnice, fără să aibă nevoie de persoane din familie care să îi îngrijiească sau de infirmiere. Obiectivul general al lumii științifice este ca oamenii să aibă o sănătate cognitivă cât mai bună inclusiv la bătrânețe.

Cum se poate menține sănătatea creierului pentru mai mult timp?

Exercițiile fizice regulate previn sau cel puțin amână riscul de boală Alzheimer și alte tipuri de demențe. Chiar și 15-30 de minute de mișcare pe zi pot face diferența.

Renunțarea la fumat îmbunătățește șansele de a avea funcția cerebrală mai sănătoasă în viitor, chiar și în cazul persoanelor care au fumat mai mulți ani.

Sănătatea creierului este conectată cu sănătatea sistemului cardiovascular. În caz de tensiune arterială crescută, colesterol ridicat, diabet sau fibrilație atrială, trebuie urmate recomandările medicului curant.

Glicemia ridicată poate crește riscul de demență, chiar și dacă persoana nu are diabet. Așadar, pentru o mai bună sănătate a creierului trebuie evitat consumul regulat de alimente cu zahăr (băuturi răcoritoare, cafea sau ceai cu zahăr, bomboane, fursecuri etc.)

Jocurile și puzzle-urile sunt excelente pentru a contribui la sănătatea creierului, la fel și activitățile de voluntariat și cele sociale. Participarea la un club de meșteșuguri, de dans, de carte sau de gătit, de exemplu, ajută la păstrarea funcției cognitive la vârsta a treia.

Pentru sănătatea creierului, se vor evita interacțiunile periculoase de medicamente; nu se vor lua pastile și suplimente alimentare după ureche și se vor urma indicațiile medicului legat de administrarea concomitentă de medicamente.

Alcoolul are un efect mai puternic asupra corpului nostru pe măsură ce îmbătrânim. Experții recomandă o limită de cel mult o băutură pe zi pentru femei și două băuturi pe zi pentru bărbați.

Căderile pot provoca leziuni la nivelul capului, oase rupte sau alte vătămări care declanșează pierderea treptată sau bruscă a funcției cerebrale. Pentru a evita căderile, sunt utile exercițiile de echilibru și de forță și se va purta cască în timpul mersului pe bicicletă.

Somnul inadecvat este legat de gândirea mai lentă și de riscul de demență; se va tinde spre 7-8 ore de somn pe noapte și nu mai puțin de 6.

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
294439101410
5/49
31213917-03-20243 0 1 5 5 7 6
joker
371118333920