Toader, la CCR: Refuzul preşedintelui de a o revoca pe şefa DNA, exclusiv politic

Ministrul Justiţiei Tudorel Toader, a declarat joi, în faţa judecătorilor Curţii Constituţionale unde se dezbate sesizarea privind conflictul Guvern – Preşedinte pe tema revocării şefei DNA, că refuzul lui Klaus Iohannis de a o revoca din funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pe Laura Codruţa Kovesi este unul exclusiv politic, care a dus la acest conflict de natură constituţională între cele două instituţii. Toader a afirmat că preşedintele a blocat procedura de revocare la jumătatea drumului, cu toate că, spune el, legea nu îi oferă preşedintelui posibilitatea de a accepta propunerea ministrului Justiţiei de revocare a procurorilor din funcţii de conducere, ci obligaţia, şi, în plus, Iohannis ar fi trebuit să invoce motive de nelegalitate pentru refuzul său, iar pentru asigurarea simetriei actului juridic, soluţia de refuz trebuia să se finalizeze tot printr-un decret. La rândul său, reprezentantul Preşedinţiei, consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu, a invocat inadmisibilitatea sesizării Guvernului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţionlă între preşedinte şi ministrul Justiţiei ca parte a Guvernului. Ea a spus că nu poate fi vorba de un conflict juridic de natură constituţională între preşedinte, care are atribuţii explicitate în Constituţie şi ministrul Justiţiei, care îşi are atribuţiile prevăzute într-o lege.

„Ministrul Justiţiei are autoritate asupra procurorilor, autoritate pe care i-o oferă Constituţia, are instrumentele, criteriile de evaluare a activităţii manageriale şi celelalte criterii. Spre deosebire, preşedintele României nu are nicio autoritate asupra procurorilor şi nici instrumente de evaluare. (...) Ministrul, oricare ar fi el, are un rol major în rândul autorităţilor publice de rang constituţional. El contribuie la buna funcţionare a sistemului judiciar, la apărarea ordinii de drept şi a drepturilor cetăţeneşti”, şi-a început ministrul Justiţiei pledoaria în faţa judecătorilor CCR

Toader a explicat că preşedintele României nu are drept de veto asupra revocării din funcţii de conducere a procurorilor, iar textul de lege nu oferă acestuia posibilitatea refuzului solicitării ministrului Justiţiei, ci obligaţia.

„Ministrul Justiţiei propune, CSM dă un aviz consultativ, apoi urmează preşedintele României, care nu are drept de veto. Dacă interpretăm textele legale, într-o interpretare gramaticală, vedem că se spune că revocarea procurorului se face de preşedinte la propunerea ministrului. Este reglementată o obligaţie a preşedintelui, nu o opţiune, textul de lege nu precizează o posibilitate”, a spus Toader.

El a adăugat că preşedintele poate refuza propunerea, însă doar din motive de nelegalitate, or Klaus Iohannis a invocat „oportunitatea politică”, refuzul acestuia, spune ministrul, fiind exclusiv politic.

„În interpretarea logică a aceloraşi prevederi legale, rezultă că într-o procedură care implică mai multe autorităţi, numai una are rol decizional, celelalte fiind de natură a oferi regularitate procedurii, fără a o putea bloca. Dacă s-ar recunoaşte în această procedură competenţa preşedintelui de a bloca iniţiativa, ar lăsa fără conţinut competenţele celorlalte autorităţi. (...) Prin urmare, rolul central, decizional îi revine ministrului Justiţiei. (...) Prin analogie, dacă preşedintele României şi-ar fi exercitat refuzul de revocare prin motive de nelegalitate, i-ar fi putut cere ministrului să reexamineze. Dar nu se pune procedura nelegalităţii procedurii, pentru că preşedintele nu a invocat aşa ceva, ci a invocat oportunitatea, decizia politică”, a spus ministrul.

Toader a acuzat că Iohannis a blocat procedura de revocare, ceea ce a dus la un conflict de natură constituţională Guvern – Preşedintele, încălcându-şi rolul constituţional şi principiul de cooperare loială, conform news.ro.

„Prin conduita sa, preşedintele a înţeles să înlăture a priori orice colaborare loială, să blocheze finalizarea procedurii de revocare. Pentru asigurarea simetriei actului juridic, preşedintele ar fi admis un decret de eliberare din funcţie. Simetria cere ca şi soluţia de refuz să se finalizat tot printr-un decret. Altcumva, preşedintele a blocat la jumătatea drumului procedura de revocare, nu a spus prin decret nu, a spus că nu este cazul prin oportunitate politică”, a mai explicat Toader.