REPLICA ONLINE CONSTANTA

17.5° Constanța Joi, 28 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6682
17.5° Constanța Joi, 28 Martie 2024 Anul XX Nr. 6682
 

"Toţi pădurarii primesc ameninţări de la cei care taie ilegal copacii"

"Toţi pădurarii primesc ameninţări de la cei care taie ilegal copacii"

Replica API 12 decembrie 2011 | 00:00 877

Valentin Neagu, directorul Direcţiei Silvice Constanţa:

Valentin Neagu, directorul Direcţiei Silvice Constanţa:

Cunoscuţi ca paznicii pădurilor, cei 100 de pădurari constănţeni au viaţă grea. Pentru orice tăiere de masă lemnoasă nejustificată aceştia ajung să acopere pagubele Romsilva din propriul buzunar, susţine Valentin Neagu, directorul Direcţiei Silvice Constanţa. Şi asta pentru că activitatea lor este împiedicată de unii primari care se pare că tolerează hoţii de material lemnos. De altfel, pădurarii constănţeni se plâng şi de faptul că s-au ales cu ameninţări de partea celor pe care i-au prins cu maşinile burduşite de lemne şi cărora le-au confiscat materialul lemnos tăiat ilegal.

Reporter: Din punct de vedere financiar, cum se încheie anul 2011 pentru Direcţia Silvică Constanţa? Dar pentru Herghelia Mangalia?

Valentin Neagu: Anul 2012 pentru noi a fost un de excepţie. După 11 luni ne-am îndeplinit cam toţi indicatorii pe care îi aveam programaţi pentru anul acesta. În acest an, pe partea de împăduriri, am realizat ce ne-am propus, chiar dacă în lunile septembrie-octombrie eram sceptici că vom îndeplini tot programul pe care îl aveam de urmat. Referitor la partea financiară, masa lemnoasă s-a vândut integral, la preţuri mult mai bune decât preconizasem, licitaţiile au pornit din primăvara anului trecut şi au continuat şi în primăvara anului acesta. Pe parte de cai, la Herghelia Mangalia putem să spunem că anul acesta am avut rezultate foarte bune. Am avut un număr de 26 de cai valorificaţi, cât şi diverse activităţi desfăşurate în cadrul Hergheliei Mangalia care au adus venituri Direcţiei Silvice. Vorbim de o cifră de afaceri de 1 miliard lei vechi, însemnând valorificare cai, călărie, vizitarea Hergheliei. În această vară Herghelia a fost promovată prin intermediul internetului, acţiune în urma căruia s-au vândut 128 de vouchere, însemnând 128 de ore de călărie la preţuri promoţionale. Astfel, pe parte de activitate hipică am reuşit să ne câştigăm noi clienţi. Comparativ cu anul trecut încasările din vânzarea de cai sunt mult mai bune. În perioada 2010 au fost valorificaţi 8 cai, iar în 2011 numărul lor a crescut la 26.

Rep.: Cu ce probleme majore se confruntă, în prezent, angajaţii Direcţiei Silvice Constanţa?

V.N.: Din punct de vedere al serviciului, ar trebui să-i întrebăm pe ei. Nu putem să spunem că sunt probleme majore, dar cele care apar au şi rezolvare. Toată lumea vrea un salariu mai mare şi un loc de muncă care să nu le solicite foarte mult efort, dar trebuie să păstrăm un echilibru în toate.

Rep.: Câţi angajaţi au "divorţat" anul acesta de sistemul silvic românesc şi care au fost motivele?

V.N.: Anul acesta nu au fost disponibilizări colective în cadrul Direcţiei Silvice Constanţa. Ne-am păstrat acelaşi colectiv, mai exact 240 de angajaţi din care 50 îşi desfăşoară activitatea la Herghelia Mangalia, iar restul în cadrul ocoalelor silvice şi cele două pepiniere ale Direcţiei Silvice. De bună voie au plecat în acest an un număr de 10 angajaţi. Mai degrabă a fost o rotire de personal, au plecat unii şi au venit alţii. Cei care au decis să plece şi-au găsit locuri de muncă mai bine plătite, cu mai puţine riscuri pentru că meseria de silvicultor implică foarte multe riscuri. Se lucrează la pădure, cu oameni din diferite categorii sociale, majoritatea provin din zone rurale, sunt zone sărace care duc la activităţi ilicite şi atunci riscurile sunt mari pentru că trebuie să le combaţi.

Rep.: Sezonul furtului de lemne este în plină desfăşurare. Care zone din judeţul Constanţa sunt pe placul celor care fură nestingheriţi cantităţi însemnate de metri cubi de lemn?

V.N.: E sezonul rece în care fiecare îşi caută lemne să se încălzească cum poate mai uşor. Unii reuşesc să se descurce, în sensul că au resurse financiare pentru a achiziţiona masă lemnoasă, alţii sunt ajutaţi de consiliile locale, iar alţii nu. Ne confruntăm ca în anii trecuţi cu aceleaşi probleme. Cele mai problematice zone rămân Văleni şi Dobromir, înspre Băneasa. Sunt zone cu mai multă pădure, dar în acelaşi timp oamenii sunt săraci pentru că acolo nu este dezvoltată nici o altă activitate decât puţin agricultura. Veniturile sunt mici şi atunci rezultă automat lipsa fondurilor necesare pentru achiziţionarea masei lemnoase. Aş dori o mai mare implicare a primăriilor şi a consiliilor locale din zonă pentru a-i ajuta pe aceşti oameni, dar şi să ne sprijine în activităţile pe care noi le desfăşurăm în mod legal. Dacă tăiem o pădure tânără care nu a ajuns la vârsta exploatabilităţii aducem prejudicii atât comunităţii locale, mediului, cât şi Romsilva.

Rep.: Câţi metri cubi de lemn au fost defrişaţi ilegal până la finele trimestrului trei ale acestui an?

V.N.: Conform evaluărilor noastre, în judeţul Constanţa, vorbim de 800 metri cubi de lemn tăiaţi în mod ilegal, din care aproximativ 220 de metri sunt justificaţi de personalul silvic, în sensul că au fost prinse persoanele care au făptuit aceste activităţi ilegale, s-au întocmit acte de infracţiuni şi acte de contravenţie, restul sunt lemne la care nu au putut fi descoperiţi făptaşii, iar personalului silvic care răspunde de paza pădurii i-a fost imputată valoarea materialului lemnos. Fiind angajaţi ca paznici ai pădurii, trebuie să şi răspundă pentru ceea ce sunt plătiţi.

Rep.: Ce sancţiuni au fost aplicate celor care au fost prinşi pe picior greşit? Ne puteţi oferi câteva exemple?

V.N.: Mare parte sunt persoane fizice. Avem şi cazuri în care au fost implicate comunităţi mai mari din zona Văleni şi chiar Dobromir care au ajuns să vândă masa lemnoasă furată înspre Medgidia. Ne referim la activităţi penale, dar cu ajutorul poliţiei am încercat şi am stopat în primăvară aceste activităţi. Încercăm să ţinem sub control acest fenomen. Ca sancţiuni, în 9 luni de activitate, s-au aplicat amenzi în valoare de aproximativ de 2 miliarde lei vechi, valoarea materialului lemnos tăiat ilegal este aproximativ aceeaşi cu valoarea sancţiunilor aplicate, valori greu de recuperat de autorităţile locale. Dacă primăriile nu-şi dau interesul pentru a recupera banii pentru care personalul silvic îşi dă silinţa să prindă asupra faptului hoţul, atunci ni se pun piedici foarte mari în asigurarea pazei pădurii.

Rep.: Vorbim de sancţiuni foarte mari. Au fost şi achitate de cei vinovaţi?

V.N.: Vă pot spune că în peste 90% din cazuri amenzile nu au fost achitate. Ne este foarte greu să urmărim aceste cazuri pentru că amenzile se recuperează la nivelul primăriilor, acolo unde în cazul primarilor domneşte toleranţa. Amenda pentru orice lemn tăiat ilegal porneşte de la 1.000 lei şi automat primarii ar trebui să fie liniştiţi dacă ar recupera banii respectivi. Însă, au fost îngăduitori cu o parte din ei şi automat am ajuns la pagube destul de însemnate.

Rep.: Fenomenul tăierilor ilegale de lemn nu este controlat de către autorităţi în principal din cauza corupţiei?

V.N.: Nu pot să spun că din cauza corupţiei. Să ne gândim că primarii sunt aleşi de populaţia locală şi privesc totul ca o chestie parţial electorală. Se gândesc că la anul va veni un an electoral şi dacă vor să recupereze de la un om 2000 lei atunci vecinul de la alt partid o să-i promită celui amendat că nu o să-i recupereze amenzile şi în general oamenii cu un anumit nivel se lasă impresionaţi de aceste promisiuni.

Rep.: Care primari din judeţul Constanţa îngreunează activitatea pădurarilor?

V.N.: Mă refer la Dobromir. Banii din amenzi ajung la bugetul statului şi parţial la bugetul local şi atunci primarii ar trebui să fie cointeresaţi. Lucrul acesta nu se întâmplă pentru că pe unii îi interesează mai mult un anumit fotoliu.

Rep.: Tăierile ilegale de masă lemnoasă au fost constatate cu preponderenţă în pădurile private, pentru care proprietarii au refuzat să încheie contracte de administrare sau de asigurare a serviciilor silvice?

V.N.: În judeţul Constanţa, cumulat, avem aproximativ 350 de hectare de păduri private. La o suprafaţă de fond forestier de 38.500 de hectare nu putem să spunem că sunt cu preponderenţă, suprafaţa deţinută de proprietari privaţi este insignifiantă. Menţionez că şi aceste păduri private sunt în administrarea şi în paza Direcţiei Silvice Constanţa, aşa că răspunderea este integrală a angajaţilor instituţiei noastre.

Rep.: Câţi pădurari vi s-au plâns anul acesta că se simt aneminţaţi de cei care nu ţin cont de lege?

V.N.: Toţi pădurarii constănţeni, însemnând 100 de persoane din totalul personalului Direcţiei Silvice, se plâng că sunt ameninţaţi de unii sau de alţii pe care i-au prins asupra faptului şi cărora le-a fost confiscat materialul lemnos tăiat ilegal. Dacă îţi desfăşori activitatea în mod corect şi onest, fiecare se simte ameninţat. Atâta timp cât îi spui unuia că nu are voie să facă un anumit lucru, ripostează.

Rep.: În ce au constat aceste ameninţări?

V.N.: Unii care au fost prinşi pe drumurile publice cu material lemnos transportat fără forme legale, au ameninţat pădurarii cu şefii poliţiei. Pădurarii au fost ameninţaţi în principal atunci când au prins persoane asupra faptului când tăiau material lemnos sau când îl transportau, iar ulterior pe telefoanele mobile personale, pentru că pădurarii nu au telefoane de serviciu, dar nu s-a mers mai departe şi asta este cel mai important. Până acum pădurarii s-au ales numai cu ameninţări verbale. Sperăm să ne menţinem la acest nivel şi să nu trecem la altceva mai grav cum s-a mai întâmplat la alte direcţii din ţară.

Rep.: Urmare a acestor ameninţări, pădurarii au sesizat instituţiile abilitate?

V.N.: Pădurarii au sesizat Direcţia Silvică sau pe şefii de ocoale că au fost ameninţaţi de X sau Y. Noi am monitorizat cazurile, iar nemulţumiţii s-au calmat. Puşi în faţa faptului împlinit, oamenii care consumă şi un pahar de băutură tind să spună multe, dar după ce ajung acasă şi se mai liniştesc, îşi dau seama că au greşit.

Rep.: Despre dotarea pădurarilor cu echipament corespunzător de teren ce ne puteţi spune?

V.N.: Începând din toamna anului 2010 am dotat tot personalul cu echipament corespunzător de teren pentru că şi şefii de district sau cei de la ocoale sunt implicaţi în mod direct în activitatea de teren, iar Direcţia Silvică parcurge şi controlează ce fac oamenii la pădure, aşa că toată lumea ajunge într-un fel sau altul în teren. Oamenii au fost dotaţi cu echipament de protecţia muncii pentru drujbişti şi echipament de serviciu: costumaţii, salopete de ploaie, încălţăminte, inclusiv la Herghelia Mangalia angajaţii au fost dotaţi cu echipament corespunzător, atât cât a putut Direcţia Silvică.

Rep.: Prin ce metode credeţi că ar putea fi eradicat fenomenul tăierilor ilegale de lemn şi a comerţului aferent?

V.N.: Statul a făcut destul de multe, a fixat amenzi destul de mari, există un proiect care se aşteaptă a fi dat, în sensul că la orice valoare a tăierilor să fie aplicată ca infracţiune şi nu ca o contravenţie. Problema o reprezintă educaţia oamenilor şi statutul social pentru că dacă în zonele rurale nu vor exista şi alte activităţi aducătoare de venituri popualaţiei din zonele respective nu vom reuşi să vorbim de o educaţie ecologică sau una forestieră. Direcţia Silvică printre altele deţine în custodie 7 ari protejate Situri Natura 2000, o suprafaţă destul de mare de 80.000 de hectare din totalul judeţului de fond forestier de 38.500 de hectare. Pentru noi înseamnă o responsabilitate în plus, dar vrem să devenim şi purtătorii de cuvânt ai mediului. Pădurea să nu însemne doar sursă de lemn ci şi o sursă de ecologie şi protecţia mediului.

Rep.: Exploatarea forestieră ilegală contribuie semnificativ la fenomenul global de despădurire şi provoacă daune enorme mediului înconjurător. La nivelul judeţului Constanţa despre ce grad de împădurire vorbim?

V.N.: Faţă de anii anteriori, am desfăşuat acţiuni de împădurire pe suprafeţe foarte mari. Principala zonă parcursă cu lucrări de împădurire a fost zona Luncii Dunării. Am şi profitat de faptul că Dunărea a avut în cursul anului un nivel scăzut, în prezent nivelul este atât de scăzut încât ajungem să o trecem cu piciorul. Ne-am rugat să scadă nivelul apei pentru a ne putea desfăşura activităţile, dar Dumnezeu se pare că ne-a ascultat prea mult şi acum aşteptăm să mai crească că altfel tot ce am plantat riscă să nu se prindă. Ca lucrări de împădurire în această toamnă, avem aproximativ 170 de hectare realizate, s-au făcut în plus 40 de hectare de refacere, însemnând suprafeţe calamitate afectate în anii anteriori şi refăcute integral anul acesta, s-au mai plantat 220 de hectare de completări efectiv, plus 215 de hectare de regenerări naturare. Dacă le adunăm pe toate, ajungem la aproximativ 1.000 de hectare, aici incluzând 235 de hectare pe care Direcţia Silvică s-a ocupat de o temă de cercetare. Am dorit ca acestea să fie incluse la regenerări naturale din împăduriri pentru că au fost prevăzute lucrări de împăduriri pe aceste suprafeţe, nu au fost parcurse la timp datorită nivelului crescut al Dunării din anii anteriori. S-a regenerat foarte bine pe suprafeţele respective cu frasin şi alte specii din Lunca Dunării şi am solicitat să fie admise ca regenerări naturale. Sperăm ca şi anul viitor să parcurgem suprafeţele de teren disponibile cu lucrări de împădurire.

Rep.: Ce planuri aveţi pentru 2012 privind modul de desfăşurare al activităţii instituţiei pe care o conduceţi şi care sunt proiectele majore de investiţii în cadrul Direcţiei Silvice şi a Hergheliei Mangalia care trebuiesc atinse până la finele anului viitor?

V.N.: Ca programe principale pentru anul viitor ne propunem să exploatăm o cantitate mai mare de masă lemnoasă, posibilităţi în Dobrogea există, şi atunci ne pregătim pentru 60.000 metri cubi faţă de 56.000 programat şi aproape realizat până la această dată. De asemenea, încercăm să creştem cifra de afaceri a Direcţiei Silvice. Dacă anul acesta am realizat 63 de miliarde lei vechi pentru anul viitor vrem să ajungem la 65 de miliarde lei vechi. Paşii mici sunt sănătoşi, cei mari duc la regres pentru că o creştere nesănătoasă nu duce la nimic bun. Din punct de vedere al investiţiilor, am demarat din 2011 o serie de lucrări. Direcţia Silvică şi Regia Naţională a Pădurilor a fost admisă cu un anumit număr de maşini pe programul Rabla. Am casat 6 maşini vechi de peste 10 ani, însemnând Dacii şi Aro. Prin programul Rabla Direcţiei Silvice Constanţa i-a revenit două vouchere de 3.800 lei/bucata pe baza cărora am putut să cumpărăm două Dacii Duster, maşini de teren pentru activitatea pe care o desfăşurăm. Pentru 2012 vrem să demarăm investiţii pe parte de utilaje. Dorim să ne achiziţionăm două tractoare şi două freze, pentru a ne asigura întreţinerea fondului forestier cu surse proprii. Procedurile deja au fost demarate şi săptămâna viitoare va avea loc şi licitaţia. Anul acesta am demarat şi lucrări de renovare la ocoalele silvice pentru a trăi în condiţii corespunzătoare. Investiţiile se vor regăsi şi în împăduriri în cele 11 perimetre pe care noi le-am început în 2003-2006. În ceea ce priveşte Herghelia Mangalia, am demarat în 2010 lucrări de refacere a grajdurilor astfel încât să nu avem probleme pe timpul iernii. S-au făcut lucrări de investiţii la sediul Hergheliei Mangalia şi încercăm să mai aducem un plus pentru promvarea acesteia prin realizarea unei intrări în incinta perimetrului, să reparăm magaziile de depozitare.

Rep.: La ce proiecte v-aţi gândit ca Herghelia Mangalia să devină profitabilă?

V.N.: Eu cred că nici o herghelie nu este profitabilă. Herghelia în sine are rol de păstrarea fondului genetic, acolo se găseşte profitul numai că nu este cuantificat (...).

Alexandra VASILE

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
28291833747
5/49
102511321216
joker
2832645102