Totul despre somn: Tulburări ale somnului

Somnul reprezintă o stare fiziologică de limitare a conștiinței. Conștiința nu este abolită (pierdută în totalitate), fapt pentru care se explică posibilitatea povestirii (verbalizării) viselor și emoțiilor cauzate de acestea.

Există două tipuri de somn, somnul însoțit de mișcări rapide ale globilor oculari, care se mai numește și somn REM (Rapid Eye Movement) și somnul care nu este însoțit de aceste mișcări, care se numește din această pricină somn non-REM și care ocupă cea mai mare parte din somn, scrie ziarmedical.ro.

De asemenea, primul tip, numit și somn paradoxal, asigură în principal odihna pe plan psihic, este somnul cu vise, obiectiv subiectul prezintă mişcări oculare rapide, este uşor agitat, prezintă tahipnee şi tahicardie. Pe de altă parte, al doilea tip, numit și somn lent, asigură odihnirea pe plan fizic, obiectiv subiectul este imobil, prezintă bradipnee şi bradicardie și care prezintă patru stadii.

Somnul se instalează lent, începând cu stadiul I (somnul cel mai ușor) și progresează până la stadiul IV (somnul cel mai profund). Adormirea se face printr-o perioadă de somn lent. Pe parcursul nopţii perioadele de somn lent alternează cu cele de somn paradoxal. Perioada de somn lent urmată de perioada de somn paradoxal delimitează un ciclu de somn. Pe parcursul nopţii se succed 4 – 5 cicluri de somn.

În paralel cu derularea somnului, perioadele de somn lent se scurtează progresiv (de la aproximativ 90 min – prima perioadă de somn lent, la aproximativ 30 min – ultima perioadă de somn lent) în vreme ce cele de somn paradoxal cresc în durată (de la aproximativ 1-2 min – prima perioadă de somn paradoxal la aproximativ 30 min – ultima perioadă de somn paradoxal). Trezirea spontană se realizează spre sfârșitul ultimei perioade de somn paradoxal.

Ce sunt tulburările de somn?

Tulburările de somn reflectă un întreg spectru al bolilor care afectează capacitatea unui individ de a adormi, de a rămâne treaz sau de a se trezi. De obicei, aceste tulburări nu reprezintă altceva decât simptome ale unor boli sau afecțiuni mai grave atât fizice, cât și psihice și de aceea este important să le diagnosticăm și tratăm într-un mod corespunzător.

Insomnia

Insomnia reprezintă probabil cea mai cunoscută afecțiune din cadrul tulburărilor de somn, dat de faptul că o mare parte din populație s-a confruntat măcar o dată cu această problemă. Ea apare ca fiind o dificultate de a adormi sau de a rămâne adormit, ceea ce duce la un somn neodihnitor.

Insomnia nu este în sine o boală, ci mai degrabă un simptom în spatele căruia se pot ascunde cel mai adesea o varietate de afecțiuni psihice ( anxietate, depresie, stres sau frică) sau probleme din viața de zi cu zi, cum ar fi un program dezordonat care necesită ore flexibile de somn, ingestia unor cantități de alcool seara sau folosirea de noi medicamente. Toate acestea pot cauza diferite tipuri de insomnii în funcție de durata de-a lungul căreia acestea persistă.

Insomnia ocazională este aproape întotdeauna influențată doar de factorii de mediu și este aceea care persistă cea mai puțin, putând fii cauzată de gălăgie, o temperatură nepotrivită a camerei, schimbări în cadrul programului sau stilului de viață.

Insomnia de scurtă durată persistă de la câteva nopți la maxim câteva săptămâni și este în principal cauzată de perioade temporare de stres, reprezentate de deadline-uri, examene sau alte tipuri de probleme.

Insomnia de lungă durată, sau cronică, spre deosebire de cele anterioare, are o grămadă de cauze, unele dintre ele fiind mult mai grave

Probleme psihice (cele amintite mai sus)

Medicamente- majoritatea au o influență negativă asupra somnului

Boli cardiovasculare și pulmonare

Alcoolul sau abuzul de alte substanțe, fumatul

Consumul excesiv de alimente și lichide cu un conținut bogat în cafeină

Hipersomnia

Hipersomnia este inversul insomniei și se referă la o creștere în cantitatea de somn pe care un individ o obține într-o zi. Este puțin mai rar întâlnită decât prima menționată și reprezintă creșterea cu mai mult de o pătrime din durata somnului, care persistă mai mult de câteva zile.

De asemenea, ca insomnia, și aceasta este doar paravanul din fața unor probleme de sănătate mult mai serioase. Putem vorbi despre afecțiuni neurologice grave, cum ar fi o inflamație (encefalită, meningită) sau o tumoră, boli cardiace, boli ale sistemului respirator și boli psihologice, într-o formă mai avansată decât în cazul insomniei (anxietate severă sau depresie severă).

De asemenea, în unele cazuri, hipersomnia este un semn al unei alte tulburări ale somnului, cum ar fi apneea de somn sau la adolescenți, narcolepsia.

Narcolepsia

Narcolepsia, pe numele ei popular și “boala somnului”, reprezintă o afecțiune cronică a sistemului nervos central și apare ca o stare de somnolență excesivă în timpul zilei și cu episoade intermitente și incontrolabile de a adormi. Această afecțiune este cel mai des întâlnită la persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 25 de ani și în cele mai multe cazuri rămâne netratată.

Cauzele narcolepsiei nu sunt cunoscute, însă s-au făcut progrese în descoperirea genelor care ar putea fi responsabile de această tulburare, ele fiind cele care codifică eliberarea de substanțe chimice în creier care dictează perioadele de somn și de trezire.

În mod normal, adormirea începe printr-o perioadă de somn non-REM, care determină încetinirea undelor creierului, iar după o oră de somn lent, începe somnul REM, în cadrul căruia au loc și visele. Însă, în cazul celor suferinzi de narcolepsie, intrarea în somn se face fără a se confrunta cu somnul non-REM, atât pe timpul nopții, cât și pe timpul zilei și de aceea caracteristicile ei sunt cataplexia (pierdere brusca, temporara, a controlului asupra muschilor), paralizia somnului și halucinațiile.

Apneea de somn

Apneea de somn reprezintă o serie de episoade în care este întreruptă respirația pentru perioade de timp începând de la 10 secunde (episoade apneice) și sunt cauzate de blocaje ale căilor respiratorii în timpul somnului. De regulă, bolnavii sforăie foarte mult în timpul somnului și nu sunt deloc odihniți în timpu zilei.

Igiena somnului

Pentru a combate pe cât posibil o parte din aceste tulburări ale somnului și pentru a avea noaptea un somn neîntrerupt și odihnitor, există câteva lucruri care trebuie respectate:

O oră fixă de somn- un program regulat de somn, care să satisfacă orele necesare odihnei este cel mai important în combaterea dereglărilor de somn.

Ritmul somn-veghe trebuie reglat în mod natural- Hipofiza, în urma expunerii la lumină secretă un hormon numit melatonină, care este responsabil de instalarea somnului și de controlul ritmului circadian. Din această cauză, este foarte important să eliminăm orice sursă de lumină care ne înconjoară în perioada somnului și să minimalizăm timpul petrecut în fața ecranelor cu cel puțin câteva ore înainte de culcare.

O dietă echilibrată și mișcare

Menținerea nivelului de stres sau de anxietate scăzut deoarece acestea sunt printre cele mai frecvente cauze ale insomniilor sau hipersomniilor.

Asigurarea unui mediu relaxant și cu o temperatură ușor scăzută.