Tranzactie dubioasa cu floarea soarelui de milioane de euro intre Comcereal si Africa de Sud

110.000 de tone aduse din Constanta, mai ieftine decat marfa din excedentul local

O ştire izolată, prezentată acum doi ani şi jumătate de un cotidian de business din Africa de Sud, pare a prezenta o afacere ilegală de câteva zeci de milioane de euro, în care a fost implicată şi o societate comercială din Constanţa. Potrivit unui articol publicat pe 13.11.2009, cu titlul "What's cooking?" (care, la modul figurat, poate fi tradus şi prin "Ce se pune la cale?"), compania Willowton Oil, cel mai mare producător sud african de ulei de floarea soarelui, a importat 110.000 tone de seminţe de floarea soarelui din România, deşi Africa de Sud raportase pentru acel an un excedent de producţie de 270.000 tone. Marfa a fost livrată în 5 tranşe, primul transport, de 22.600 tone, ajungând în Africa de Sud la începutul lunii noiembrie 2009, restul urmând a fi aduse din Constanţa până în februarie 2010. Seminţele au fost cumpărate, susţine publicaţia sud africană, de la o societate elveţiană din România.

Chiar dacă "Business Day" nu dă numele respectivei societăţi, este lesne de intuit că avem de-a face cu fosta Comcereal Constanţa, în prezent Ameropa Grains SA, aceasta fiind singura firmă din România deţinută de elveţieni şi care se ocupă de tranzacţii cu cereale şi plante oleaginoase. Elveţienii de la Comcereal Constanţa au încasat de pe urma exportului celor 110.000 tone de floarea soarelui aproximativ 32.450.000 de euro, în condiţiile în care, potrivit publicaţiei sud africane, preţul pieţei era de 2.950 rand per tonă (1 rand sud african=0,1 euro- n.red.). Chiar dacă firma din Constanţa nu poate fi blamată pentru că a parafat o afacere excelentă pentru ea, nu la fel se poate spune despre compania sud africană. Willowton Oil a fost acuzată că a vrut să destabilizeze piaţa sud africană prin importul a 110.000 de tone de floarea soarelui, în condiţiile în care ţara avea oricum un surplus de 270.000 de tone. Mahomed Zubeir Moosa, directorul financiar al Willowton Oil, a recunoscut, pentru cotidianul sud african, că este "extrem de anormal" pentru un procesator să importe seminţe, când pe propria piaţă este deja un surplus considerabil de materie primă. Oficialul a spus însă că floarea soarelui importată din România este cu 10% mai ieftină decât cea autohtonă, chiar dacă vine de la o distanţă atât de mare. În plus, seminţele româneşti sunt "cu mult mai bune" decât cele din Africa de Sud, având un conţinut mai mare de ulei. Spusele directorului firmei care a cumpărat din Constanţa seminţe de floarea soarelui de peste 32 de milioane de euro au fost însă contrazise de un oficial guvernamental, Nico Hawkins, care a precizat că are dubii foarte serioase cu privire la faptul că seminţele ar fi putut fi aduse din România în Africa de Sud şi să aibă totuşi un preţ mai mic decât cel de pe piaţa locală. În cele din urmă, atât oficialii guvernamentali, cât şi cotidianul "Business Day", au concluzionat că afacerea de peste 32 de milioane de euro, parafată cu firma din Constanţa, este una învăluită în mister.