Tratament cu hormoni sexuali feminini pentru bărbaţi diagnosticaţi cu COVID-19: experiment inedit al specialiștilor americani

Cercetătorii americani încep să trateze bărbaţi diagnosticaţi cu COVID-19 cu hormonii sexuali feminini.

Începând de săptămâna viitoare, specialiştii de la Centrul medical Cedars-Sinai din Los Angeles vor oferi unor bărbaţi diagnosticaţi cu COVID-19, pe o perioadă limitată, progesteron, un hormon sexual feminin, în cadrul unui studiu clinic. Progesteronul este cunoscut a avea proprietăţi antiinflamatorii şi de prevenire a reacţiilor exagerate dăunătoare ale sistemului imunitar.

Săptămâna trecută, într-un studiu similar, specialiştii de la şcoala de medicină din cadrul Universităţii Stony Brook, din Long Island, New York, au început să trateze cu estrogen bărbaţi diagnosticaţi cu COVID-19, într-un efort de a le întări sistemul imunitar.

Participanţii au fost avertizaţi asupra unor efecte secundare precum tensiune în ţesutul mamar şi bufeuri.

Hormonii sexuali feminini ar putea să îi ajute pe bărbaţi în lupta cu boala COVID-19. Este o ipoteză a cercetătorilor americani, care au remarcat că boala a ucis mai mulţi bărbaţi decât femei.

Bărbaţii prezintă mai multe probabilităţi decât femeile de a fi ucişi de COVID-19, boala provocată de virusul SARS-CoV-2. Indiferent de ţările de provenienţă, în cazul femeilor, sunt mai mari probabilităţile ca boala să aibă simptome mai uşoare şi ca acestea să aibă şanse crescute de supravieţuire.

„Este o diferenţă izbitoare între numărul bărbaţilor şi al femeilor de la terapie intensivă şi în mod clar bărbaţii se simt mai rău", a declarat Sara Ghandehari, pneumolog şi medic la secţia de terapie intensivă a Spitalului Cedars-Sinai, principalul autor al studiului.

Aceasta a spus că 75% dintre pacienţii de la terapie intensivă şi dintre cei care au nevoie de suport respirator sunt bărbaţi. Inclusiv femeile însărcinate, care de obicei au un sistem imunitar mai vulnerabil, dar au în organism niveluri ridicate de progesteron şi estrogen, au simptome mai uşoare, potrivit nztimes.com, citat de stiripesurse.ro.

Totuşi, unii experţi care studiază diferenţele dintre sexe şi asocierile cu sistemul imunitar recomandă prudenţă. Motivul este acela că, deşi femeile de vârsta a treia diagnosticate cu COVID-19 par a avea mai multe şase de supravieţuire comparativ cu bărbaţii din aceeaşi tranşă, în cazul lor, nivelul de hormoni feminini este redus dramatic după menopauză.

Medicul Sharon Nachman, principalul autor al studiului desfăşurat în New York, spune că diferenţele între cele două sexe s-au făcut remarcate de la începuturile pandemiei. Datele venite din China, unde a apărut noul coronavirus, indicau acelaşi lucru, dar diferenţa a fost explicată printr-un număr mai ridicat al fumătorilor în rândul bărbaţilor.

Aceleaşi diferenţe au fost remarcate în Italia şi în New York City, unde numărul bărbaţilor care au murit din cauza COVID-19 a fost aproape dublu comparativ cu cel al femeilor.

Cercetătorii care studiază diferenţele între sexe spun că sunt implicaţi, de fapt, atât factori biologici care ţin de imunitate, cât şi de comportament. Numărul bărbaţilor care fumează este mai mare decât al femeilor aproape peste tot. De asemenea, bărbaţii prezintă mai mari probabilităţi să nu îşi spele mâinile. Femeile par a avea un sistem imunitar mai puternic, dar cauzele pentru diferenţe sunt complexe şi multiple şi hormonii sunt doar un aspect din tabloul general.

Pentru studiul din New York vor fi recrutaţi 110 pacienţi, diagnosticaţi cu sau presupuşi a avea COVID-19, care nu au nevoie de suport respirator.

Şi dacă la studiul din New York sunt acceptate şi femei cu vârste peste 55 de ani, având în vedere nivelul mai scăzut de hormoni feminini, pentru testele de la Los Angeles vor fi recrutaţi doar bărbaţi, 40, jumătate dintre ei fiind în grupul de control. Sunt excluşi pacienţi cu anumite boli, de exemplu, cu un istoric de cheaguri sangvine.

Cercetătorii din Los Angeles se bazează mai degrabă pe progesteron pentru că hormonul reduce nivelul celulelor care provoacă inflamaţii şi îl creşte pe cel al celor care luptă cu fenomenul, reducând, de exemplu, probabilitatea de sindrom de detresă respiratorie acută.