Tromboza venoasă: Cum se formează și ce trebuie să știi

Tromboza venoasă profundă este o boală des întâlnită în populație, iar prevenirea ei impune cunoașterea implicațiior și a modului în care aceasta se manifestă.

CE SUNT VENELE ȘI CARE SUNT CATEGORIILE DE VENE?

Venele sunt vasele care aduc la inimă sângele încărcat cu dioxid de carbon și cataboliți, adică resturile care rămân în urma proceselor de metabolism de la nivelul fiecărei celule.

Venele pot fi de trei tipuri:

– venele superficiale: sunt vase mai subțiri prezente la nivelul țesutului subcutanat, în care se găsește o cantitate mică din sângele aflat în circulație;

– venele profunde: sunt vase de dimensiuni mai mari, prezente în țesutul muscular, conțin o cantitate mare de sânge și la nivelul lor se varsă și sângele din venele superficiale;

– venele comunicante: realizează legătura dintre venele superficiale și cele profunde, făcând posibilă vărsarea celor superficiale la nivelul celor profunde.

Una dintre afecțiunile cel mai des întâlnite la nivelul venelor profunde este tromboza venoasă profundă.

CE ESTE TROMBOZA VENOASĂ PROFUNDĂ ȘI CARE SUNT MECANISMELE FORMĂRII?

Tromboza venoasa profundă reprezintă formarea unui tromb (cheag de sânge) la nivelul venelor profunde. Se întâlnește cel mai des la nivelul membrelor inferioare: la gambă, coapsă, uneori chiar și pelvis, cu localizare în venele tibiale, poplitee, femurale.

Mecanismele care determină formarea trombilor la nivelul venelor sunt: afectarea endoteliului vascular, coagularea excesivă a sângelui și staza fluxului sanguin. Endoteliul vascular reprezintă suprafața peretelui vascular care vine în contact cu fluxul sanguin și acesta prezintă niște formațiuni, numite valve, care ajută la împingerea sângelui spre inimă; când valvele sunt distruse, sângele nu mai circulă spre inimă și astfel se produce staza vasculară, urmată de formarea trombilor. Coagularea excesivă sau hipercoagularea se produce fie genetic – trombolifie genetică – fie prin scăderea sau alterarea anticoagulanților: proteinele C și S.

CARE SUNT SEMNELE TROMBOZEI VENOASE PROFUNDE?

Tromboza venoasă profundă este diagnosticată prin prezența următoarelor simptome:

- edem pe traiectul venelor afectate;

- durere la nivelul zonei afectate sau când pacientul realizează dorsiflexia piciorului pe gambă (semnul lui Homans);

- înroșirea și creșterea temperaturii la nivelul tegumentului din jurul acestor vene;

- unii pacienți prezintă febră;

- rar, pacienții pot fi și asimptomatici.

Aceste simptome, pot apărea atât împreună, cât și individual, când de asemenea semnalizează o posibilă tromboză venoasă profundă.

CARE SUNT FACTORII FAVORIZANȚI AI APARIȚIEI ACESTEI BOLI?

- insuficiența cardiacă și modificarea ritmului cardiac, care vor produce schimbări în fluxul sanguin;

- imobilizarea post-traumatică prelungită, fracturi;

- statul pe scaun pe o perioadă lungă de timp în timpul călătoriilor lungi cu avionul, mașina, etc;

- obezitate;

- sarcina și perioada post-partum;

- tromboză venoasă în antecedente;

- contraceptivele orale.

Toți factorii de risc menționați pot susține formarea trombozei, însă nu este obligatoriu ca aceasta să apară când factorii sunt prezenți. Vârsta de peste 50 de ani poate amplifica riscul de tromboză!

CUM TRATĂM TROMBOZA?

După diagnosticarea trombozei venoase profunde, se aplică ciorapii elastici de la gleznă până sub genunchi, procedura având ca scop scăderea presiunii sângelui de la gleznă în sus. Un alt tratament presupune administrarea anticoagulantelorcare scad capacitatea sângelui de a se coagula, având rol de a preveni apariția trombilor, neajunsul fiind incapacitatea de a-i dizolva și pe cei formați. Tromboliza farmacologică prin administrare de trombolitice constituie o altă abordare terapeutică, dar se folosește doar în situații ce pun în pericol viața pacientului, întrucât poate produce hemoragii. În cazuri rare, este indicată intervenția chirurgicală , trombectomia, pentru îndepărtarea unui tromb care nu poate fi dizolvat prin una din metodele amintite mai sus.

În cazul diagnosticării, tromboza venoasă profundă trebuie tratată pentru a nu duce la unele complicații, precum embolie pulmonară.

În călătorii sunt recomandate mișcarea periodică, realizarea flexiei și extensiei gambelor în timpul statului pe scaun, îmbrăcămintea lejeră.