Turiştii străini în România preferă city break-urile, circuitele şi pachetele de odihnă

Anul trecut 1,7 milioane de turişti străini au vizitat România. Aceştia au petrecut 3,5 milioane de nopţi în ţara noastră, de 4 ori mai puţin decât în Bulgaria (14,3 milioane de înnoptări), de 3,5 ori mai puţin decât în Ungaria (12,3 milioane de înnoptări), de 6 ori mai puţin decât în Cehia (20,8 milioane de înnoptări) şi de 22 de ori mai puţin decât în Austria (78,1 milioane de înnoptări).

Vizitatorii străini au cheltuit în România 4,79 de miliarde de lei (echivalentul a 1,08 miliarde de euro, respectiv 635,29 de euro de persoană). Turiştii străini reprezintă doar 18% din piaţa turistică a României, faţă de 67% în Bulgaria, 49% în Ungaria, 53% în Cehia şi 71% în Austria. Statele din care vin cei mai mulţi turişti, potrivit înregistrărilor la punctele de frontier, sunt Ungaria, Bulgaria, Germania, Italia, Polonia şi Austria. În România, turiştii străini, veniţi special pentru petrecerea timpului liber, preferă city break-urile, circuitele generale şi de nişă (culturale, viticole, istorice), respectiv pachetele de odihnă. Restul turiştilor nerezidenţi ajung în România în interes de serviciu/afaceri. "Dacă autorităţile ar recunoaşte incomingul ca activitate de export de servicii, numărul turiştilor străini veniţi în România ar creşte şi am putea ajunge de la 2% din PIB la 6% - nivelul de potenţial estimat de World Tourism & Travel Council în cazul ţării noastre. Acesta este şi motivul pentru care ANAT solicită Guvernului recunoaşterea incomingului ca activitate de export şi, implicit, aplicarea cotei de TVA (scutit cu drept de deducere pentru toate activităţile desfăşurate în favoarea turiştilor nerezidenţi în România de către agenţiile de turism licenţiate şi structurile de primire turistică clasificate de Autoritatea Naţională pentru Turism)", declară Lucia Nora Morariu, preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT).

În România, dintre cele peste 2.000 de agenţii de turism înregistrate, doar 20 au activate de incoming preponderentă în structura afacerilor, din păcate, prea puţine pentru a putea atrage un număr semnificativ mai mare de turişti străini. "Recunoaşterea incomingului ca activitate de export de servicii poate aduce anual în ţară un plus de 2 milioane de euro din care pot fi plătite lunar 20.000 de pensii de 450 de lei", declară Gheorghe Fodoreanu, fost preşedinte ANATşi proprietarul unei agenţii specializate în activitate de incoming. ANAT a propus Ministerului Finanţelor Publice să acorde stimulente pentru a creşte numărul agenţiilor care să realizeze acest tip de activitate. "Am propus ca pentru fiecare turist străin adus în România, o agenţie să poate primi doi euro pentru fiecare noapte de cazare la un hotel de două stele, trei pentru o unitate de trei stele etc. Sumele ar putea fi scăzute din impozitul pe profit datorat statului de agenţia de turism respectivă, măsura devenind un stimulent de profit şi pentru ele", declarăAlin Burcea, prim-vicepreşedinte al ANAT. Pentru anul 2014, Organizaţia Mondială a Turismului (OMT) prognozează o creştere cu 4-5% a numărului de turişti la nivel mondial, de la 1,087 de miliarde de persoane înregistrate în 2013. Urmărind trendul ultimilor ani, o creştere de câteva procente a turiştilor străini este aşteptată şi de către România,însă potenţialul pentru ţara noastră este mult mai mare. "Fără a avea la dispoziţie o infrastructurăde transport competitivă, cu un support investiţional nu foarte mare, şi un program de promovare externă încă modest în raport cu ţările concurente, turismul românesc a recuperat numărul de turişti străini din anii 2007, 2008 şi contribuie la PIB-ul României cu un procent de 2%.Toate acestea, pe fondul creşterii de TVA la 24% pentru alimentaţie şi serviciile turistice, altele decât cazare şi mic dejun inclus, creştere care a lovit puternic în activitatea operatorilor din turism, domeniu în care nu poţi creşte preţurile odată cu creşterile de taxe şi impozite, deoarece iţi pierzi clienţii. Dacă statul român doreşte cu adevărat să sprijine turismul de sosire a turiştilor străini (incoming), trebuie să facă ceea ce fac şi alţii, să scadă TVA-ul în alimentaţia pentru turism, să aplice cota TVA scutit cu drept de deducere ca pentru orice alt export, să investească în infrastructura suport şi în promovarea externă agresivă şi concertată pe pieţele ţintă", declară Lucia Nora Morariu, preşedinte ANAT.

De anul acesta, România poate atrage un număr mai mare de turişti străini din Republica Moldova, ca urmare a ridicării vizelor pentru moldoveni de la 28 aprilie. China este, de asemenea, o piaţă cu pontenţial. În scopul de a atrage mai mulţi turişti străini în România, autorităţile au deschis birourile de promovare ale ţării noastre la Tokyo şi Bruxelles, în aşteptare fiind cele de la Beijing, din Olanda şi ările Nordice. "Mai mult, ţara noastră participă, în 2014, la 37 de târguri internaţionale de profil cu scopul de a promova România şi, implicit, a atrage mai mulţi turişti străini. În perioada următoare, brandul de ţară al României va fi făcut cunoscut la târgurile şi expoziţiile de la Vancouver (mai-iunie), Moscova (luna septembrie), Japonia (septembrie), Las Vegas (octombrie), Poznan (octombrie), Austria (octombrie), Rimini (octombrie-noiembrie), Shanghai (noiembrie), Leipzig (noiembrie), Barcelona (noiembrie), Londra (noiembrie) şi Varşovia (noiembrie)", susţin reprezentanţii ANAT.