2.3° Constanța Sâm., 26 Nov. 2022
Anul XX Nr. 6194
2.3° Constanța Sâmbătă, 26 Noiembrie 2022 Anul XX Nr. 6194

UE confirmă sănătatea sistemului judiciar românesc, însă șansele de aderare la Schengen se împuținează

Cristina BĂRBUCEANU 26 noiembrie 2022 176

Comisia Europeană a anunțat săptămâna aceasta că nu mai va monitoriza România și nu va mai întocmi rapoarte despre ea pe baza Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), dat fiind că toate condițiile au fost deja satisfăcute. Însă accederea în Schengen pare tot mai improbabilă, relatează Emerging Europe citat de Rador.

Pe 22 noiembrie Comisia i-a comunicat în sfârșit României că și-a îndeplinit toate angajamentele de reformă judiciară și luptă anticorupție în virtutea așa-zisului MCV, instituit în 2007, la momentul aderării țării la UE.

Ultima evaluare a României de către Comisie a conchis că progresul realizat de București e suficient pentru a satisface angajamentele asumate în cadrul MCV la momentul accederii în UE și că toate criteriile de evaluare pot fi închise în mod satisfăcător.

VIVO - Ad.
VIVO - Ad.

Evaluarea ține cont și de evoluția situației statului de drept în UE, și în special de implicarea deplină a României în ciclul rapoartelor referitoare la statul de drept.

„Am muncit din greu pentru acest lucru”, a declarat Cătălin Predoiu, ministrul român al justiției și autor al mai multor legi noi invocate de Comisie drept dovadă a angajamentului României de a se reforma.

MCV a fost înființat la intrarea Bulgariei și României în UE în 2007, în calitate de măsură provizorie menită a facilita eforturile ambelor țări de a-și reforma justiția și de a-și intensifica lupta anticorupție și împotriva crimei organizate.

MCV reprezintă un angajament comun al guvernelor bulgar și român și al UE de a remedia o serie de neajunsuri nesoluționate încă și identificate la momentul accederii, MCV urmând a fi menținut până când Comisia va considera că o serie de criterii vor fi fost îndeplinite.

Ce e drept, niciodată nu a existat intenția ca MCV să rămână în vigoare 15 ani.

Bulgaria nu mai este monitorizată prin MCV din 2019, însă monitorizarea ei continuă prin intermediul ciclului anual de rapoarte privind statul de drept, după cum se va întâmpla și cu România.

Candidatura la Schengen nu e afectată

Mai e nevoie ca ridicarea formală a MCV să fie aprobată de Consiliul European și Parlamentul European și nu există nici o garanție că închiderea MCV va avea vreun impact asupra intenției României și Bulgariei de a accede în spațiul fără frontiere Schengen.

Conform lui Predoiu, „nu a existat niciodată vreo legătură formală între MCV și Schengen, deși Olanda afirmă de multă vreme că se așteaptă să vadă MCV ridicat înainte de a consimți la primirea noastră în Schengen”.

Olanda nu e singura țară care pare că se va opune aderării Bulgariei și României la Schengen luna viitoare, când miniștrii justiției din UE se vor întâlni pentru a vota în privința chestiunii. Și Suedia și-a semnalat opoziția, în vreme ce membrul cel mai nou al acestui grup potrivnic e Austria, care săptămâna trecută a anunțat că ar putea folosi veto nu numai în privința aderării Bulgariei și României la Schengen, ci și a Croației, al cărei caz era considerat de multă vreme a fi o simplă formalitate.

„Acesta nu e momentul potrivit pentru extinderea Schengen”, a declarat ministrul austriac de interne Gerhard Karner.

Croația da, Bulgaria și România nu

Săptămâna acesta însă, vorbind înaintea unei vizite la Zagreb, cancelarul austriac Karl Nehammer a clarificat că Viena nu se opune accederii Croației.

„Nu resimțim nici o presiune din partea emigranților care se îndreaptă spre nord din Croația”, a declarat el. „Croația își protejează granițele în mod exemplar, și nu văd nici o problemă cu aderarea ei la Schengen.” El a precizat că emigranții care sosesc prin Bulgaria, România și Ungaria (care e deja în Schengen) reprezintă o „amenințare la adresa securității”.

Nehammer a mai spus că el crede că se va vota separat, cu privire la aderarea fiecăruia dintre cei trei candidați în parte.

Însă Cehia, care deține președinția de șase luni a Consiliului European [sic! - a Consiliului UE - n.trad.], stabilindu-i programul, și care a presat pentru extinderea Schengen, a declarat că va fi un singur vor pentru toate cele trei țări.

Indiferent de câte ori se va vota, decizia va fi luată de miniștrii justiției pe 8 decembrie la Bruxelles. Comisia și Parlamentul au cerut deja Consiliului să admită toate cele trei țări.

Comisia a afirmat săptămâna trecută că toate trei au îndeplinit criteriile de aderare la Schengen și ar trebui să înceapă să beneficieze de pe urma apartenenței la el „fără alte întârzieri”.

„Venise demult vremea să-i primim”, a declarat comisarul european de interne, Ylva Johansson. „Aceste trei state membre merită să se simtă pe deplin europene. Așteptarea a fost lungă.”

Dar semnale venite de la Haga, Stockholm și Viena lasă de înțeles că, cel puțin în cazul Bulgariei și României, ar putea fi char și mai lungă, conform stiripesurse.ro

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Ti-a placut articolul?

COMENTARII

Ne chinuim sa facem de 30 ani o varianta a Bucureștiului cu 2 benzi și ne supăram ca nu intram Schengen
0
0

REPLICA

LOTO

6/49
172532291849
5/49
304017142116
joker
4512883917