Uleiul de pește și efectele asupra bacteriilor și asupra microbiomului

Importanța microbiomului gastrointestinal este deja binecunoscută. În corpul uman trăiește o comunitate amplă de microorganisme care susțin buna funcționare a întregului organism.

Ce este microbiomul?

Microbiomul se referă la totalitatea numărului de bacterii care trăiesc în corp. Cea mai mare parte a acestora se regăsește la nivelul tractului intestinal, iar aceste bacterii dețin cu cel puțin 150 de ori mai multe gene decât avem noi. Genele bacteriilor comunică cu genele noastre pentru a oferi o diversitate genetică importantă pentru supraviețuirea noastră ca specie.

Microbiomul gastrointestinal îndeplinește mai multe funcții. În primul rând, microbiomul ajută la descompunerea reziduurilor după ce stomacul și intestinul subțire și-au îndeplinit funcțiile în digestive, și le transformă în energie. De asemenea, microbiomul hrănește celulele care căptușesc pereții colonului, produce vitamine și alți nutrienți esențiali, descompune toxinele din corp și susține buna funcționare a sistemului imunitar, scrie doc.ro.

Bacteriile bune versus bacteriile rele

Potrivit lui Ed Young, autorul cărții I Contain Multitudes, bacteriile din microbiomul uman nu trebuie clasificate drept “bune” sau “rele”. Microbiomul este afectat de numeroși factori, precum vârsta, moștenirea genetică, factorii de mediu și regimul alimentar. În consecință, un tip de bacterie care poate fi benefică în microbiomul unui copil de 5 ani, poate da complet peste cap sănătatea unei persoane de 70 de ani. Totul ține de context. De exemplu, bacteria Helicobacter pylori are rol protector în copilărie, dar ulterior, la persoanele mature, este adesea asociată cu ulcer și chiar cancer.

Alimente care susțin sănătatea microbiomului

Microbiomul uman se poate deregla atunci când alimentația nu este una corectă. De exemplu, grăsimile saturate, zahărul rafinat și alimentele procesate hrănesc și ajută la dezvoltarea bacteriilor care cauzează procese inflamatorii în organism. În schimb, fibrele dietetice și alimentele fermentate hrănesc bacteriile care susțin biodiversitatea microbiomului. Așadar, o dietă bogată în fibre, care să cuprindă fulgi de ovăz, de orz, ceapă, dovleac, mazăre, linte, usturoi, banana, mango și altele, susține sănătatea microbiomului gastrointestinal, prin furnizarea de nutrienți care favorizează fermentația bacteriană. În plus, atunci când consume alimente bogate în fibre, bacteriile din tractul intestinal produc acizi grași de lanț scurt, care sunt esențiali pentru sănătatea organismului.

Cum influențează consumul de ulei de pește sănătatea microbiomului gastrointestinal

Alături de fibre, există și alți nutrienți care decid sănătatea microbiomului, inclusiv acizii grași Omega-3, regăsiți în uleiul de pește. Cercetările existente subliniază importanța acestui tip de acizi grași pentru sănătate, prin promovarea diversității microbiene din tractul intestinal, independent de aportul de fibre. În plus, s-a observant că acizii grași omega-3 promovează, în special, familia de bacterii Lachnospiraceae care joacă un rol esențial în prevenirea cancerului de colon.

Uleiul de pește conține acizi grași Omega-3 esențiali pentru sănătatea microbiomului intestinal care, pe lângă promovarea diversității microbiene, stimulează și producția de acizi grași de lanț scurt. În plus, cercetările sugerează că acizii grași omega-e contribuie la menținerea integrității pereților intestinali și interacționează cu celulele imunitare.

Deși studiile cu privire la impactul acizilor grași Omega-3 asupra sănătății microbiomului sunt abia la început, rezultatele obținute până în prezent sunt promițătoare. Cu toate acestea, este important de reținut că aportul de acizi grași Omega-3 este important pentru numeroase alte funcții din organism, iar uleiul de pește lichid este una dintre cele mai bune surse.

Uleiul de pește și efectele sale antibacteriene

După cum spuneam, microorganismele prezente în microbiomul uman au efect pozitiv, dar și negative asupra sănătății organismului. Efectele benefice provin, în principal, din relația simbiotică care există între corpul uman și microbiom, în timp ce, pe parcursul evoluției umane, anumite boli au transformat anumiți microbe “prietenoși” în agenți patogeni, cauzând apariția mai multor afecțiuni de natură microbiană.

Potrivit unui studiu1 din 2018, acizii grași de tip Omega-3, regăsiți în uleiul de pește, pot regla activitatea acestor patogeni, prin caracterul lor antibacterian. Pe parcursul timpului, s-au dezvoltat mai multe forme de tratament, pe bază de agenți antimicrobieni, pentru a trata și preveni infecțiile cauzate de agenții patogeni din microbiom, dar, de multe ori, eforturile specialiștilor au fost împiedicate de nivelul de toxicitate al anumiților compuși utilizați, precum și de dezvoltarea rapidă de toleranță la utilizarea frecventă a acestui tip de medicamente. În plus, și microbii pot ajunge să se adapteze și să dezvolte toleranță față de agenții antimicrobieni.

În pofida studiilor extensive desfășurate pentru identificarea de tratamente eficiente care să elimine infecțiile microbiene, fără a altera sănătatea microbiomului gastrointestinal, problema toxicității, precum și cea a toleranței dezvoltate față de anumiți compuși, precum si procesul continuu de evoluție microbiană, au impus noi metode de cercetare, precum și găsirea de noi soluții de către cercetători. Printre acestea se numără identificarea de elemente fitochimice regăsite în alimentație, care pot avea și activitate antimicrobiană. Așadar, s-a descoperit că acidul linolenic și derivații săi, mai precis acizii eicosapentaenoic și docosahexaenoic, care fac parte din segmentul de acizi grași de tip Omega-3, joacă un rol important în acest sens, prin inhibarea agenților patogeni din microbiomul gastrointestinal. În plus, acești acizi grași esențiali au un rol benefic dovedit în buna funcționare a creierului, ochilor, sistemului cardiovascular și în dezvoltarea sănătoasă a organismului, la copii.

Oamenii de știință sugerează că, deși mecanismul antimicrobian propriu-zis nu este, încă, suficient de bine înțeles, acizii grași de tip Omega-3 și în special acizii eicosapentaenoic și docosahexaenoic sunt eficienți în tratarea și prevenirea afecțiunilor asociate microorganismele patogene.

Cum se consumă uleiul de pește lichid în mod corect?

Un aspect important de reținut în ceea ce privește consumul de ulei de pește lichid pentru prevenirea infecțiilor microbiene, dar și pentru sănătatea generală a organismului, este că trebuie utilizat conform indicațiilor din prospect. Uleiul de pește lichid, spre deosebire de capsulele gelatinoase, unde este nevoie de mai multe capsule pe zi pentru a-și face efectul, se poate consuma în cantități mai mici. Astfel, e posibil ca o singură linguriță pe zi să fie suficientă, datorită formulei concentrate. De asemenea, orice supliment pe bază de acizi grași omega-3 trebuie luat pe termen lung, minim câteva luni, pentru ca efectele să fie vizibile. Ai grijă mereu să optezi pentru un produs de calitate, bine formulat.