Un deputat acuză: "Budapesta a adoptat politica separatismului, după manualul scris de Putin"

Se spune că cine nu îşi cunoaşte istoria, riscă să o repete. O atenţie sporită acordată situaţiei din Ucraina ar putea scoate la iveală detalii cutremurătoare asupra viitorului foarte apropiat, care ne aşteaptă pe toţi. La 17 martie a.c., Rusia a recunoscut independenţa regiunii Crimeea, iar luni Republica Populară Doneţk s-a autoproclamat stat suveran, alături de regiunea Lugansk. Separatismul etnic devine cuvântul de ordine în Europa de Est, iar ruşii se pare că nu ar fi singurii adepţi. Deputatul Bogdan Diaconu (PSD), este foarte atent la mişcările întreprinse de vecinii de la vest, Ungaria, pe care îi bănuieşte de simpatii pro-ruse. Diaconu trage un semnal de alarmă şi corelează un discurs al premierului Viktor Orban, prin care face apologia separatismului etnic, susţinut în Parlamentul Ungariei şi ajutorul de 10 miliarde de euro, primit recent de Budapesta, de la Moscova.

"Rogozin a mers în Transnistria să încurajeze enclavizarea şi separatismul, într-o altă ţară, iar Viktor Orban a emis o declaraţie în Parlamentul Ungariei, după ce a câştigat alegerile, deci nu poate fi percepută ca fiind una de campanie electorală, prin care a anunţat că sprijină drepturile colective şi autonomii pentru populaţiile de etnie maghiară din statele din Europa. Mai mult de atât, avem o situaţie în care Ucraina este agresată de Rusia şi se comentează peste tot, cunoaştem cu toţii această situaţie, partea nouă este că Ucraina suferă acum un nou atac. De data aceasta, dinspre Viktor Orban, dinspre Ungaria", a declarat Diaconu, pentru "Replica".

Prietenia dintre Ungaria şi Rusia nu este un aspect recent. Începută încă din primele zile de după Primul Război Mondial, comuniştii ruşi şi cei maghiari şi-au stabilit, printre altele, obiectivul dezmembrării României. La 1 mai 1919, guvernul bolşevic al lui Vladimir Ilici Lenin a transmis un ultimatum României, cerându-i evacuarea Basarabiei şi Bucovinei până la 3 mai. Potrivit telegramelor dintre liderul maghiar Bela Kuhn şi Lenin, planul acestora era simplu: înfrângerea trupelor ucrainene petliuriste (naţionaliste), pentru a face joncţiunea, apoi, actul final, invadarea României. Evident, România a respins ultimatumul şi, între 1 mai şi 20 iulie 1919 au avut loc bătăliile cunoscute ca "Expectativa de pe Tisa", prin care armata română a respins dincolo de Tisa armata ungară. Ulterior, între 23 mai şi 25 august, acelaşi an, armata română a ocupat provincia poloneză Pocuţia. Planul dualist maghiaro-rus a eşuat, amplificând sentimentele antiromâneşti ale celor două state chiar şi în perioada comunistă. Rămăşiţele acestei mentalităţi ar putea escalada în următoarea perioadă, iar România s-ar putea confrunta din nou cu o situaţie tensionată. Acelaşi Diaconu întăreşte supoziţiile: "Eu nu pot să observ decât faptele şi intenţiile, unele mai pe faţă, altele mai ascunse, ale personajelor în cauză. Am observat că acum câteva luni Rusia şi Vladimir Putin au acordat un sprijin de 10 miliarde de euro Ungariei, după care observăm o atitudine asemănătoare a Ungariei vis-a-vis de separatismul şi enclavizarea etnică, parcă preluată din manualul scris de Vladimir Putin", a concluzionat Diaconu.

Într-adevăr, în Parlamentul Ungariei, Orban a declarat că ungurilor care trăiesc în Transcarpatia trebuie să li se acorde autonomia şi dreptul la dublă cetăţenie. Orban a menţionat că, acum, pe teritoriul Ucrainei trăiesc aproximativ 200.000 de unguri şi Guvernul Ungariei aşteaptă de la Guvernul Ucrainei să acorde comunităţii maghiare toate drepturile comunităţii naţionale şi posibilitatea de autoguvernare, discurs preluat şi salutat de Vocea Rusiei.

Aleksei Puşkov, liderul Parlamentului rus, a avertizat luni: "Orice stat care întreprinde acţiuni ostile faţă de Rusia trebuie să pornească de la faptul că ar putea deveni obiectul unor represalii de acelaşi gen. Cred că ar trebui să le arătăm că vor urma represalii", a declarat Puşkov, pentru agenţia RIA Novosti.

Declaraţia face, evident, trimitere directă la închiderea spaţiului aerian de către România pentru un avion guvernamental rus, la bordul căruia se aflau vicepremierul Dmitri Rogozin, ministrul culturii Vladimir Medinski şi un grup de deputaţi, printre care şi Leonid Sluţki, şeful Comisiei pentru afacerile cu CSI din Duma de Stat.

Pe de altă parte, tensiunile cresc şi între Republica Moldova şi Rusia. Ministerul de Externe de la Chişinău a anunţat, sâmbătă, că autorităţile moldovene au confiscat cutii din avionul lui Rogozin, care conţineanu "liste cu semnături pentru recunoaşterea Transnistriei", pe care oficialii ruşi care s-au aflat la Tiraspol intenţionau să le transporte la Moscova. Ca reacţie, premierul rus, Dmitri Medvedev, în cursul unei întrevederi cu oficiali guvernamentali, a declarat că Rusia ar putea ţine cont de acest incident "în cadrul cooperării economice" cu Republica Moldova.

Atacurile dintre preşedintele României, Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta, pe de-o parte şi vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, au escaladat în aceste zile. După ameninţările lui Puşkov şi Rogozin, poate că declaraţia lui Băsescu ar trebui să ne clarifice adevărata situaţie, din spatele şedinţelor cu uşile închise ale CSAT: "Rogozin trebuie să ştie că suntem o naţiune care a trăit între trei imperii şi suntem tot aici".

Marius Florian VASILE