Un infractor va pune mâna pe 11 milioane de euro de la statul român

Awdi, despăgubit după distrugerea Rodipet

Hassan Awdi

De Crăciun, creştinul stat român îi va oferi musulmanului Hassan Awdi un frumos cadou de 11 milioane de euro, din bani publici. Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) a publicat un proiect de hotărâre privind suplimentarea bugetului său „din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2015, în vederea plăţii despăgubirilor acordate de către Curtea de Arbitraj Internaţională a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii”. Suma prevăzută în proiectul de hotărâre este de peste 48 milioane lei (echivalentul a 11 milioane euro), iar beneficiarul banilor este Hassan Awdi, un infractor condamnat definitiv la 8 ani de închisoare în România şi stabilit în Liban, de unde nu poate fi extrădat.

În proiectul de hotărâre semnat de primul ministru Dacian Cioloş, se arată, la articolul 1: „Se aprobă suplimentarea bugetului Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului pe anul 2015 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2015, cu suma de 48.704 mii lei la Capitolul 51.01 „Autorităţi publice şi acţiuni externe”, titlul 20 „Bunuri şi servicii”, articolul 20.25 „Cheltuieli judiciare şi extrajudiciare derivate din acţiuni în reprezentarea intereselor statului, potrivit dispoziţiilor legale””.

Proiectul de hotărâre nu este însă un moft al noului premier Dacian Cioloş, ci punerea în practică a unei hotărâri ICSID din martie 2015, prin care tribunalul arbitral a admis în parte cererea de chemare în judecată a statului român, din 2010, de către reclamanţii Hassan Awdi, Enterprise Business Consultants Inc şi Alfa El Corporation, care au solicitat despăgubiri iniţiale de 447 milioane de euro. Aceasta era suma pe care Awdi consideră că a pierdut-o după preluarea Rodipet, în 2003, din cauza statului român, care a decis ulterior naţionalizarea reţelei naţionale de chioşcuri de presă.

În cele din urmă, ICSID a decis că Hassan Awdi şi companiile sale trebuie să primească doar investiţiile dovedite, respectiv 7,5 milioane de euro, plus dobânzi, cheltuieli de judecată şi costuri juridice, în total 10.113.786,26 euro şi 1.014.741,15 dolari, după cum se arată şi în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre publicată de AAAS. În plus, cei cinci ani de proces au costat statul român încă 10 milioane de euro pentru avocaţii specializaţi în arbitraj de la Leaua & Asociaţii şi Lalive.

Guvernul, obligat să plătească, după ce Awdi a pus poprire pe conturile statului

După aflarea hotărârii ICSID din martie 2015, România a avut termen 120 de zile pentru a contesta decizia, dar AAAS a decis, la sfatul avocaţilor, să nu întreprindă acţiune în anulare, pentru că exista riscul ca, la apel, suma pe care statul român trebuia să o plătească lui Awdi să fie şi mai mare. Evident, nici libanezul nu a contestat hotărârea ICSID, mulţumindu-se cu „doar” 11 milioane de euro, deşi ceruse iniţial 447 milioane de euro. În august 2015, Awdi a obţinut în instanţă poprirea conturilor statului român, ceea ce a făcut obligatoriu demersul guvernamental de suplimentare a bugetului AAAS pentru stingerea acestei datorii, se mai arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre:

„În data de 21.08.2015 Ministerul Finanţelor Publice a fost notificat de către Citibank N.A. Londra care acţionează în calitate de agent plătitor, că a primit hotărârea judecătorească menţionată mai sus, pentru a reţine o sumă în valoare de 11.061.965,4 Euro şi, respectiv, 209.885 GBR din orice sume aflate în conturi deschise la Citibank N.A. Londra pe numele României. Urmare a demersurilor întreprinse de către Citibank N.A. Londra conturile au putut fi deblocate temporar astfel încât fondurile aferente plăţilor de dobânzi au putut fi eliberate cu o zi întârziere către deţinătorii de obligaţiuni emise de România.

Urmare a acestei situaţii şi având în vedere impactul unei astfel de hotărârii judecătoreşti de înfiinţare a popririi asupra plăţii serviciului datoriei publice guvernamentale, în şedinţa de Guvern din data de 2 septembrie 2015 a fost aprobat MEMORANDUMUL cu tema: „Efectuarea cu întârziere a unei plăţi de natura serviciului datoriei publice guvernamentale urmare a nepunerii în aplicare a hotărârii arbitrale pronunţată în dosarul ICSID nr. ARB/10/13 în cazul Awdi şi altii vs. România; propuneri de măsuri în vederea eliminării unor riscuri majore derivate din nepunerea în aplicare a acestei hotărâri precum şi a altor hotărâri similare”.

Urmare a propunerilor cuprinse în acest memorandum, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 693 din 14 septembrie 2015 Ordonanţa de Urgenţă nr. 36 privind completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 2/2015. Ţinând seamă de cele prezentate mai sus, a fost iniţiat prezentul proiect de Hotărâre, astfel încât să fie evitată blocarea fondurilor aferente plăţilor serviciului datoriei publice guvernamentale”.

Rodipet- o privatizare de tip mafiot a Guvernului Năstase. Zeci de mii de oameni lăsaţi fără loc de muncă, o avere uriaşă dispărută şi presa românească distrusă

Dezastrul Rodipet a fost prezentat, în detaliu, ani la rândul, de către „Replica”. În decembrie 2003, fostul AVAS (actualul AAAS), condus de Ovidu Muşetescu, a privatizat firma de stat de distribuţie a presei, prin ştergerea datoriilor la stat, cu binecuvântarea Guvernului Adrian Năstase, beneficiarul tranzacţiei fiind Hassan Awdi, important sponsor PSD. În anii care au urmat, averea Rodipet s-a vaporizat, zeci de mii de oameni au rămas fără locuri de muncă, în timp ce alţii aduşi din Honduras erau folosiţi ca sclavi, iar presa scrisă din România şi-a dat obştescul sfârşit în principal din cauza dispariţiei reţelei naţionale de distribuţie.

În 2009, AVAS a conchis că Awdi nu şi-a îndeplinit obligaţiile din contractul de privatizare şi a naţionalizat Rodipet, care avea să intre în insolvenţă în 2011. Din cauza cantităţii uriaşe de date vehiculate în dosarul Rodipet, în special din partea unui Hassan Awdi extrem de agresiv în luările sale de poziţie, nu este clar nici acum prejudiciul adus statului prin distrugerea reţelei sale naţionale de distribuţie a presei, iar recuperarea acestuia a devenit imposibilă. Un dosar instrumentat de DIICOT în acest caz vorbea despre o pagubă de peste 35 de milioane de euro.

Foarte interesant, într-un dosar oarecum similar, Hassan Awdi a fost condamnat, definitiv, la 8 ani de închisoare, în noiembrie 2014, pentru falimentarea deliberată a CFR Marfă. Evident, libanezul a fugit din ţară şi s-a stabilit în ţara natală, de unde ştie că nu poate fi extrădat. Şi, în timp ce statul român îl aşteaptă frumos să vină de bunăvoie ca să se bage singur după gratii, s-a gândit să-i dea şi 11 milioane de euro, după un verdict al ICSID despre care şi AAAS spunea, la momentul aflării sale, că e unul ciudat.

Cristian ANTON