Valeriu Tabără (ASAS): Una dintre marile probleme ale agriculturii româneşti este îndepărtarea de cercetarea autohtonă

Una dintre marile probleme ale agriculturii româneşti este îndepărtarea pentru o anumită perioadă de timp de cercetarea autohtonă şi importurile de materiale de cercetare, a declarat, miercuri, Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şiseşti.

"Ca să ai performanţă într-o ţară agrară cu posibilităţi şi potenţial au fost câţiva oameni care au militat pentru ceea ce înseamnă aşezarea la baza agriculturii noastre a unui sistem care să asigure acest progres şi nu putea fi altul decât cercetarea ştiinţifică autohtonă locală. Una dintre marile probleme ale agriculturii este tocmai această îndepărtare pentru o anumită perioadă de timp a agriculturii de cercetarea autohtonă şi importurile de materiale de cercetare. Vorbim aici şi de cele două concepte de consultanţă, cea comercială, de prezentare de produse (...) şi partea de consultanţă tehnică, care măreşte responsabilitatea celui care dă soluţii pentru rezolvarea unei anumite probleme. Din păcate nu prea avem decât prezentare de produse şi partea tehnică lipseşte", a spus Valeriu Tabără într-o conferinţă de presă organizată cu prilejul împlinirii a 92 de ani de la instituţionalizarea cercetării ştiinţifice şi 50 de ani de la constituirea ASAS.

El a precizat că omul care a fost promotorul înfiinţării sistemul de cercetare din România a fost profesorul Gheorghe Ionescu-Şişeşti, al cărui nume îl poartă instituţia, acesta fiind responsabil şi de construcţia sediului ASAS.

"Dar au mai fost şi alţi oameni, marea majoritate au fost legaţi şi de învăţământ, ca profesori universitari, dar toţi erau formaţi în străinătate, ca profesie, inclusiv profesorul Gheorghe Ionescu-Şişeşti, care era de formaţie tehnică germană, dar alţii s-au format în Franţa, SUA, Marea Britanie. Toţi aceşti oameni însă au venit cu această chestiune: că agricultura României nu se poate dezvolta decât printr-o cercetare autohtonă care să producă material biologic şi tehnologii adaptate la condiţiile climatice ale României. Este o problemă fundamentală la ceea ce înseamnă agricultura României. Şi ne permitem să spunem că atât timp cât ne bazăm pe importuri nu putem progresa şi, mai mult, suntem legaţi şi de elemente de eficienţă", a subliniat şeful ASAS.

ASAS sărbătoreşte, în perioada 2-4 octombrie a acestui an, două evenimente majore pentru agricultura românească, cu influenţe semnificative asupra progresului întregii societăţi şi anume împlinirea a 92 de ani de la instituţionalizarea cercetării ştiinţifice prin fondarea prestigiosului Institut de Cercetări Agronomice al României (ICAR) şi 50 de ani de la constituirea ASAS.

Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice a fost creată la 14 noiembrie 1969, cu rolul de coordonator al întregii activităţi de cercetare ştiinţifică agricolă şi de a genera progres în cunoaştere şi rezultate de valoare.

La acea vreme, reţeaua experimentală a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice era formată din 112 unităţi de cercetare, acoperind toate disciplinele ştiinţei agricole, repartizate aproape uniform pe întreg teritoriul ţării, iar suprafaţa de teren depăşea 182.000 hectare.

În prezent, cercetarea agricolă mai are doar 65 unităţi de cercetare-dezvoltare în subordine, 9 unităţi de cercetare-dezvoltare în coordonare ştiinţifică şi suprafaţă de teren de numai 35.000 ha.

"Legea 45 de organizare şi finanţare a cercetării, care dă dreptul de gestionare a patrimoniului lăsat de ICAR în 1929 nu a fost pusă în practică. Ajunsesem la circa 180.000 de hectare de teren, dar prin toate legile proprietăţii terenul institutelor de cercetare a fost mijloc de agresiune, inclusiv de luare cu japca, în forţă (...) Am rămas la această dată cu 32.000 de hectare de teren pe care îl avem în administrare, iar din punct de vedere al finanţării am fost blocaţi la finanţare timp de 5 ani până în 2017 cu un articol special care bloca finanţarea unităţilor de cercetare din agricultură pe motiv că nu sunt organizate", a explicat Valeriu Tabără.

Potrivit sursei citate, la ora actuală, 54 de unităţi de cercetare sunt finanţate prin Hotărâri de Guvern, ultimul fiind Institutul de la Ştefăneşti pe biotehnologii horticole, preluat cu datorii de peste 135 de miliarde de lei vechi, dar mai sunt 4 unităţi de cercetare care vor intra în acest sistem.

El a spus că, la această dată, ASAS are în revendicare terenuri care au aparţinut în proprietate sistemului de cercetare, respectiv 19.529 ha, iar cu titlu emis deja 6.700 ha din această suprafaţă, la care se mai adaugă încă 4.300 de hectare validate prin hotărâri judecătoreşti.

Legat de finanţare, ASAS îşi doreşte să devină ordonator principal de credite pentru că, în prezent, are alocate fondurile de funcţionare prin bugetul MADR, iar anul trecut a avut alocată suma de 440.720 lei.

"Cercetarea agricolă se face din subvenţii bugetare şi din venituri proprii. Avem patru categorii de proiecte de cercetare pe unităţi, dar nu toţi cercetătorii obţin proiecte sau banii nu vin la timp. Orice tânăr cercetător are însă nevoie să aibă siguranţa veniturilor de la o lună la altă. La ora actuală avem asigurat doar 60-70% din necesar de la buget, pentru că nu suntem ordonatori principali de credite, iar finanţarea se face prin bugetul MADR. Dar avem la Parlament o propunere de transformare a ASAS în ordonator principal de credite şi sperăm ca până la 1 ianuarie 2020 să se întâmple acest lucru. Va schimba foarte mult situaţia", a mai spus preşedintele ASAS. AGERPRES