Vot necruţător pentru unii profesori cu greutate de la Universitatea Ovidius

Analiza alegerilor

Universitatea "Ovidius" din Constanţa se pregăteşte de alegerea rectorului, eveniment prefaţat de desemnarea Consiliilor profesorale, ale Senatului şi, cele mai recente, de preşedinte al Senatului. O scurtă analiză a evenimentelor petrecute în cea mai mare universitate din Dobrogea arată că alegerile din 2012, nelipsite de incidente, au adus mari surprize mediului academic constănţean. Pornind de la alegerile pentru Consiliile profesorale, pentru cadrele didactice, probabil însufleţite şi de competiţia pentru funcţia de rector, aflată în desfăşurare, debutul anului 2012 a impus o direcţie, mai mult decât evidentă: schimbarea. Au existat mai multe scandaluri cu privire la fraudarea alegerilor diferite colective, dar acolo unde votul a decurs după principiile democraţiei electoratul a fost necruţător cu cei care, în trecut, nu i-au reprezentat cum se cuvenea.

Decanul de la Ştiinţe Economice, singurul candidat la funcţia de rector ales şi în Consiliul profesoral

Un aspect foarte interesant de urmărit este felul cum s-au descurcat cei patru candidaţi înscrişi în cursa pentru funcţia de rector, prof. dr. Eden Mamut, prof. dr. Mihai Gîrţu, decanul Facultăţii de Fizică, Chimie, Electronică şi Tehnologia petrolului, prof. dr. Marian Cojoc, prorector, şi prof. dr. Dănuţ Tiberius Epure, decanul Facultăţii de Ştiinţe Economice la examenul susţinut în faţa propriilor colective. Astfel, primii doi au picat prin neprezentare, un gest disperat după cum susţin surse din facultăţile în care aceştia îşi desfăşoară activitatea. Se pare că domnul profesor Mihai Gîrţu, deşi propus de actualul rector, prof. dr. Victor Ciupină, a refuzat să se supună votului colegilor fiind sigur de antipatia pe care a stârnit-o pe fondul proastei administrări a facultăţii, încă de la începutul mandatului său. Mai mult, Consiliul Facultăţii de Fizică, Chimie, Electronică şi Tehnologia petrolului, în variantă nouă, prezintă numeroase schimbări, inclusiv intrarea în formaţiune şi a reprezentanţilor "electroniştilor", până acum marginalizaţi. În cadrul Facultăţii de Inginerie mecanică, industrială şi maritimă, unde cap de serie ar fi trebuit să fie prof. dr. Eden Mamut, uimirea a fost cu atât mai mare, cu cât se pare că acesta nu este prea bine cunoscut. El a decis însă să nu intre în competiţie, în cadrul căreia nu ar fi căpătat, probabil, mai mult de două sau trei voturi. Componenţa Consiliului Facultăţii a fost schimbată aproape complet, împotriva voinţei decanului în exerciţiu, prof. dr. Remus Zăgan, care la rândul său nu a întrunit decât cinci voturi, locul său şi ai secunzilor săi fiind luat de cadre didactice marginalizate până acum, precum Laurenţiu Manea sau Erol Cârjali. De departe cel mai şifonat după alegeri a ieşit prof. dr. Marian Cojoc, care imediat după ce şi-a anunţat candidatura pentru cea mai înaltă funcţie din universitate, s-a lovit de realitate şi de o majoritate nemulţumită de prestanţa sa. Acesta a zburat cu toţi ai lui din Consiliul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice, dar a mai făcut un popas prin presa constănţeană, mulţumită "graţioasei" intervenţii a fostei soţii, prof. dr. Mariana Cojoc, pentru ca în final să se retragă din cursa pentru fotoliul de rector. Totuşi, de curând, prof. dr. Marian Cojoc a decis să revină, încă încrezător în şansele sale şi pentru că, de ce nu, "the show must go on". Pe de altă parte, prof. dr. Dănuţ Tiberius Epure, decanul Facultăţii de Ştiinţe Economice, a reuşit să întrunească peste 90% din voturile colegilor.

Cum au votat profesorii

Lăsând la o parte cursa pentru funcţia de rector, lucrurile au fost destul de colorate şi în celalte facultăţi. Deşi ştiau că sunt urmărite de undeva, de sus, "lucrarea" cadrelor didactice de la Facultatea de Teologie s-a dovedit, pe undeva, necurată, 22 de buletine de vot fiind anulate.

La Facultatea de Farmacie, votul a fost în deplină concordanţă cu previziunile. Se pare că în cel mai "democratic" mod cu putinţă Gigi Ţarălungă le-a explicat tuturor dorinţele sale, care brusc s-au transpus asupra mulţimii şi implicit asupra componenţiei Consiliului Profesoral.

Puterea în Facultatea de Drept, Ştiinţe Administrative şi Sociologie a fost preluată, în urma votului, de procurori. Aceştia au fost ajutaţi în demersurile lor de un grup de tinere, care au fost atât de inconsecvente în acţiunile lor încât, în final, au reuşit să nu intre în consiliu. Ultimul loc în noua structură a fost ocupat, la muchie, de actualul decan, prof. dr Rodica Stăiculescu, graţie unui joc pus în scenă de loialul său prieten, prof. dr. Cornel Grigoruţ.

Şi la Facultatea de Ştiinţe ale Naturii şi Ştiinţe Agricole schimbarea a fost la ordinea zilei, pe lângă prodecanul, prof. dr. Marius Skolka, a fost lăsată pe dinafară şi proaspăt aleasa directoare de departament prof. dr. Daciana Sava, taxată de majoritate pentru că în scurtul timp de la numire şi-a urmărit propriile interese.

Alegerile de la Facultatea de Litere au adus un prin-plan un duel deosebit de interesant. Decana prof. dr. Adina Ciugureanu, se pare foarte "apreciată" de colectiv, a pierdut la balotaj ultimul loc rămas vacant în Consiliul Facultăţii în faţa asistententei universitare Mariana Tocia.

La Facultatea de Medicină, interesul pentru alegeri nu a fost unul sporit, probabil din lipsă de timp, majoritatea cadrelor didactice având activitate şi în sistemul medical. Lucrurile au decurs normal, iar din componenţa noului consiliu nu lipsesc persoane importante precum decanul facultăţii prof. dr. Petru Bordei, prof. dr. Nicolae Ceamitru sau prof. dr. Mariana Aşchie.

Deşi tot într-o sferă a normalităţii au decurs alegerile şi la Facultatea de Arte, colectivul de acolo, spre deosebire de cel de la Facultatea de Medicină, a decis să nu-şi arate susţinerea faţă de doi lideri consacraţi prof. dr. Florenţa Marinescu şi prof. dr. Daniela Caruţiu.

Există şi facultăţi unde alegerile nu au stârnit prea multă agitaţie, iar între acestea putem aminti Facultatea de Construcţii, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport şi Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei. La fel s-a întâmplat şi la Facultatea de Matematică şi Informatică, unde lucrurile s-au desfăşurat liniştit, alegerile decurgând în condiţii cât se poate de normale. La Facultatea de Medicină Dentară, colectivul a dat impresia că este foarte bine sudat, iar alegerile au fost dominate de transparenţă şi profesionalism.

Cum trebuie să fie noul rector al Universităţii "Ovidius"

Am întrebat câţiva profesori cu vechime în mediul academic care sunt atributele forte ale viitorului rector. Prof.univ.dr.Adrian Bavaru, fost rector al universităţii, ne-a declarat că alegerile din acest an au fost democratice, deoarece, pentru prima oară, conform Legii Educaţiei, toate cadrele au avut posibilitatea să îşi exprime votul direct şi secret. "Viitorul rector trebuie să fie un bun manager, deoarece este ordonatorul de credite al universităţii. De asemenea, trebuie să colaboreze cu Senatul", a declarat prof.univ.dr. Adrian Bavaru.

Prof.dr.George Stănculescu, de la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, a declarat, la rândul său, că a fi rector al universităţi cu peste 20.000 de studenţi obligă foarte mult. "Rectorul trebuie să fie un bun manager la fel şi echipa pe care o are alături. Sunt profesor din anul 1974 şi din experienţa pe care o am pot spune că scopul oricărei facultăţi, la ora actuală, este să ajungă în categoria A, conform clasificării Ministerului Educaţiei. Şi în educaţie fizică şi sport ne dorim acelaşi lucru, să fim pe primul loc, iar viitorul rector trebuie să ştie să ducă universitatea în topurile celor mai perfoamante instituţii de învăţământ superior", ne-a declarat profesorul.

Prof.dr. Corneliu Amariei, decanul Facultăţii de Medicină Dentară, spune că viitorul rector al universităţii trebuie să aibă experienţă în mai multe domenii. "În această perioadă de criză economică care afectează şi educaţia, consider că viitorul rector trebuie să aibă cunoştinţe în managementul instituţional. De asemenea, să aibă experienţă la catedra unei facultăţi care deja a ajuns în topul clasificării Ministerul Educaţiei Naţionale, pentru că, ştiind cum a ajuns la aceste performanţe, poate extrapola şi la nivelul celorlalte. De asemenea, conform rigorilor Legii Educaţiei, rectorul trebuie să fie şi conducător de doctorate", a declarat profesorul. Vom reveni.

Rocsana CRISTEA