Zanfir Iorguş, singurul candidat din Mangalia pentru Colegiul 5

Candidatul ARD: "Pe mine oamenii ştiu unde să mă găsească, atunci când au nevoie"

Zanfir Iorguş este o figură arhi-cunoscută în sudul litoralului. A fost 12 ani primar al Mangaliei, iar din 2008 este deputat în Parlamentul României. Ce a făcut, ce proiecte de viitor are şi cum explică sloganul său de campanie: "Singurul candidat din Mangalia" - citiţi în următorul interviu:

Reporter: Domnule Iorguş sunteţi deputat în actualul mandat de patru ani deja şi candidat pentru următorii patru ani. Ce-aţi făcut până în prezent, care este bilanţul activităţii dumneavoastră?

Zanfir Iorguş: După patru ani de activitate e un moment în care trebuie făcut bilanţul activităţii. Dacă ar fi să fac o retrospectivă a celor patru ani, aş vrea să vă spun că eu, personal, mă declar mulţumit şi sper că şi locuitorii localităţilor colegiului meu au reuşit să vadă, prin proiectele pe care le-am adus în aceste localităţi, că în cei patru ani a fost o preocupare a mea de a căuta, pe cât posibil, să aduc cât mai multe fonduri, cât mai multe proiecte în localităţile acestea, indiferent de coloratura politică a primarilor. Spun asta pentru că, iată, dacă ar fi să facem rapid un bilanţ, aş vrea să vă spun că în aceste localităţi am finanţat lucrări de reparaţii şi de construcţii la unităţile şcolare, la biserici, fie ele ortodoxe sau mulsulmane, de exemplu, cum este Minaretul mulsulman de la Pecineaga sau bisericile ortodoxe de la Limanu, de la Mangalia, de la Pecineaga, de la Costineşti şi aşa mai departe. Am insistat foarte mult, în perioada cât am fost 12 ani primar, dar şi ca deputat patru ani, să încheiem procesul de modernizare al unităţilor de învăţământ. În cei patru ani de când sunt deputat au fost finanţări în Mangalia pentru grădiniţa de la Neptun, grădiniţa nr. 2,3 şi 7, şcoala generală nr. 1, Liceul Teoretic Callatis - lucrări de reparaţii, inclusiv la tâmplării şi, nu în ultimul rând, la Liceul Economic pe care l-am reabilitat si unde am construit o bază sportivă nouă. Lucrări de acest gen s-au efectuat şi în celelelte localităţi, de exemplu, la Limanu am reuşit şi am finanţat biserica Sfântul Ierarh Nicolae din localitate, la 23 August au fost reabilitate spaţiile de joacă de la grădiniţele din Dulceşti şi din Moşneni, s-au acordat finanţări pentru primărie pentru diverse lucrări, la Pecineaga s-a finanţat reabilitarea claselor I-IV a şcolii vechi, reabilitarea drumurilor din localitatea Vânători - din păcate, nu s-a finalizat cu toate că finanţarea a fost făcută. Nu în ultimul rând, am avut grijă, ca, în aceste localităţi, să existe finanţări pentru asistenţă medicală şi socială pentru familiile nevoiaşe. Cele mai importante proiecte au fost finalizarea construcţiilor locuinţelor tip ANL de la Mangalia cu o valoare a investiţiilor în ultimii ani de aproape 80 de miliarde de lei şi lucrările de investiţii din Portul Turistic şi trama stradală de la Neptun.

Rep.: Ce proiecte legislative aveţi pentru oamenii din colegiul dumneavoastră?

Z.I.: În dezbaterile pe care le-am avut cu ei am identificat problemele cu care se confruntă pe de o parte administraţia locală, primarii, şi, pe de altă parte, cetăţenii. Sunt multe proiecte legislative la care eu sunt iniţiator şi am contribuit la multe amendamente ale legilor care au trecut pentru avizare în Comisia de Administraţie - Mediu din care am făcut parte ca deputat. Cea mai importantă modificare este cea adusă legii 50, prin care certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construcţie nu se mai eliberează de către Consiliul Judeţean pentru comune, ci acea comună care are un compartiment de specialitate poate să elibereze certificatul de urbanism si autorizaţia de construcţie.

Rep: Ce înseamnă acest lucru?

Z.I.: Este un lucru extraordinar de bun pentru că s-a realizat autonomia locală. Toată lumea a cerut descentralizarea şi transferul deciziilor administraţiei locale cât mai aproape de cetăţean. Prin această lege, am transferat responsabilitatea până la nivelul administraţiei locale, asta însemnând că toate taxele aferente autorizaţilor de construcţie, certificatele de urbanism pentru toate construcţiile care se fac în localitatea respectivă rămân în localitatea respectivă, nu se mai duc la Consiliul Judeţean, de unde nu s-ar mai fi întors în localităţile respective. De exemplu, pe teritoriul localităţii Limanu s-au construit halele şantierului Daewoo, o investiţie de 200 de milioane de euro şi numai taxa de timbru pentru certificatul de urbanism este 1%, iar peste 20 de miliarde de lei au intrat în buget, ceea ce reprezintă o sumă care depăşeşte de cinci ori bugetul comunei. Aceşti ani au fost, după aceea, folosiţi pentru modernizarea trotuarelor, pentru infrastructură, pentru tot ce are nevoie comuna Limanu cu localităţile 2 Mai şi Vama Veche. Un alt proiect este acela al returnării tichetelor valorice care au fost imputate de Curtea de Conturi autorităţilor locale. Văzând situaţia grea prin care trece funcţionarul public, care avea de returnat milioane de lei, unii chiar peste 50 de milioane, nu mi s-a părut corect ca acele localităţi unde Curtea de Conturi a făcut control să plătească, iar celelalte, cărora nu li s-a facut acest control, să nu plătească. Ca atare, am iniţiat un proiect de lege - Legea 84/2012 - alături de alţi colegi de-ai mei, inclusiv de la UDMR, cu care am anulat returnarea acestor bani de către funcţionarii publici. Un alt proiect, pe care l-am dezbătut cu preoţii din localităţile colegiului meu, este parteneriatul între Stat şi Biserică vizavi de asistenţa socială. Nu sunt de acord cu asistenţa socială tip liberalo-uselistă care este acuma, în sensul că, sub masca unui populism exagerat, pe de o parte le dă un pachet de 30 de lei pensionarilor, cu un pui, zahăr, ulei etc. şi apoi, în luna respectivă, le măreşte gigacaloria de la 165 la 300 lei şi le ia astfel înapoi 5-6 pachete. Lucrul acesta nu trebuie să meargă mai departe şi nu poate funcţiona - adică nu poţi da celor care au nevoie şi celor care n-au, doar pentru că sunt aducători de voturi, ca apoi să iei înapoi ce le-ai dat, mărind preţul la căldură sau punând alte impozite şi taxe. Asistenţa socială trebuie făcută, după părerea mea, aşa cum se întâmplă în Occident, de către Biserică, susţinută de administraţia locală, bazându-se pe două pricipii fundamentale care se pot consolida la români - principiul voluntariatului şi al solidarităţii celor care au cu cei nevoiaşi. Prin această lege, administraţia locală, împreună cu Statul şi Biserica, trebuie să poată identifica exact care sunt cazurile ce necesită asistenţă socială sau medicală şi să intervină acolo.

Rep.: Aţi vorbit de proiecte actuale... Spuneţi-ne câte ceva şi despre proiectele viitoare, în viitorul mandat.

Z.I.: Pentru viitorul mandat mi-am propus să continui proiectele începute, care ţin de dezvoltarea infrastructurii din sudul litoralului şi în special a zonei turistice şi voi face în aşa fel încât cât mai multe proiecte cu finanţare europeană să poată prinde viaţă în această zonă, ţinând cont şi de experienţa pe care am avut-o ca primar doisprezece ani cu proiecte europene atrase. În altă ordine de idei, din discuţiile pe care le-am avut până acum cu cetăţenii, am văzut că, în cazul asistenţei medicale, din păcate, cu toate transformările care au avut loc în ultima vreme, totuşi nu s-a găsit soluţia cea mai bună pentru asistenţă medicală punctuală pentru familiile nevoiaşe. În discuţiile pe care le-am avut cu medicii de familie şi cu oamenii implicaţi în sistemul de sănătate, am ajuns la concluzia că trebuie să venim cu un proiect de susţinere a asistenţei medicale pentru familiile nevoiaşe din aceste localităţi şi cu un program de dotare şi modernizare a cabinetelor medicale. Mai este necesară şi susţinerea medicului de familie în aşa fel încât el să fie apt să asigure mare parte din asistenţa medicală pe care, astăzi, în disperare de cauză, oamenii o găsesc la spital. Ei se duc acolo pentru orice, şi pentru o operaţie, şi pentru o banală răceală. Acest lucru măreşte foarte mult costurile spitalelor respective şi ale Casei de Sănătate. De aceea vom căuta să rezovăm mai multe cazuri, aici, pe plan local, prin aceste dotări şi prin aceste susţineri a cabinetelor medicale. Este necesar acest proiect mai ales pentru că, în aceste localităţi, sunt foarte mulţi oameni care, din lipsă de timp sau din cauza vârstei înaintate, nu se tratează la timp doar pentru simplul motiv că nu pot ajunge la Constanţa sau la Mangalia la spital şi de multe ori nu au nici banii necesari pentru drum. Voi continua să susţin primarii şi cât mai multe proiecte în toate localităţile din colegiul meu. Practica ultimilor 23 de ani ne-a arătat că, de fapt, mediul politic judeţean şi naţional nu prea s-a îndreptat cu atenţie şi cu grijă, decât din 4 în 4 ani, către localităţile noastre. Este nevoie de un patriotism local şi să ne protejăm dezvoltarea economică a oraşului şi, de ce nu, viaţa de zi cu zi faţă de gruputile de interese de la Constanţa. Împreună trebuie să găsim metode ca sudul litoralului să poată să se dezvolte, să aibă creştere economică chiar dacă România trece prin criză pentru că pe zona noastră există potenţial. Se spune că România are o creştere economică mică, dar noi, în sudul litoralului, avem potenţial pentru o creştere economică mare, cu o singură condiţie - să putem să gestionăm banii pe care îi avem în aşa fel încât să nu îi cheltuim şi să îi aruncăm în gaura neagră făcând tot tot felul de cheltuieli inutile, ci să venim cu cofinanţare a proiectelor europene, trebuie să aducem bani de la Uniunea Europeană. Din păcate, în ultimii patru ani, n-am avut nici un proiect european atras decât cele care au fost lăsate de mine cât timp am fost primar. În ultimii ani nu s-a mai construit nici un apartament tip ANL decât s-au finalizat cele care au fost începute în mandatul meu de primar, nu s-a făcut nici un proiect major decât cele care au fost finanţate de către Guvernul României. Nici unul din politicienii paraşutaţi aici pentru a candida de la Bucureşti sau din altă parte, aşa cum e moda acum, nu poate spune că a susţinut, în sudul litoralului, vreun proiect. Toate proiectele susţinute de mine pentru localităţile colegiului meu le-am făcut din suflet şi oamenii trebuie să înţeleagă acum că e important să ne alegem oamenii noştri, să ne susţinem reciproc. Pe Iorguş ştii unde îl găseşti, dacă ai un necaz ştii foarte bine că se poate rezolva, important este că trebuie să fim uniţi şi să ne protejăm de aşa-zisele generozităţi sau intenţii bune ale candidaţilor străini de Mangalia şi de sudul litoralului.

Rep.: Am văzut că aveţi un slogan - "Singurul candidat din Mangalia". Lumea ar trebui să vă voteze pentru că sunteţi singurul candidat de aici?

Z.I.: Eu sunt singurul candidat care sunt al locului, aici locuiesc, aici trăiesc cu familia mea, cu părinţii mei de 35 de ani. Şi aici voi rămâne indiferent dacă voi fi sau nu deputat. Pe ceilalţi care vin din Constanţa, din Bucureşti sau din ală parte să candideze aici, lumea nu va şti unde să îi găsească.

Rep.: Şi de ce vin să candideze la Mangalia?

Z.I.: Dacă, de exemplu, candidatul USL-ului din Constanţa pentru Mangalia, ca preşedinte al PNL n-a reuşit să facă nici un proiect, nimic spectaculos pentru Constanţa, ce ar putea face, în perioada următoare, pentru Mangalia? De aceea vreau să lupt în continuare şi să fiu alături de locuitorii din colegiul meu - pentru a proteja investiţiile care au mai rămas ale Mangaliei. Nu susţin trecerea Hergheliei Mangalia în subordinea Consiliului Judeţean şi nici trecerea Portului Mangalia în subordinea Primăriei Constanţa. Vreau să vă mai spun că un proiect la care ţin foarte mult şi care va genera dezvoltare economică şi creştere economică pentru sudul litoralului este sistemul privat de încălzire cu apă termală şi cu tehnologii noi, pompe de căldură care funcţionează azi la sanatoriul balnear, în Oradea şi în alte locuri unde sunt izvoare termale. Izvoarele termale din sudul litoralului vor putea face ca locuitorii din această zonă să nu mai plătească milioane de euro pe an pentru căldură. Preţul gigacaloriei cu apă termală poate să ajungă, o spun specialiştii, la 50 de lei pe an. La momentul actual se cheltuiesc 8 milioane de euro pentru căldură - 4 milioane populaţia şi 4 milioane îi dă primăria. Aceşti bani îi pot băga cetăţenii în consum şi asta înseamnă creştere economică, iar primăria îi poate folosi la cofinanţarea proiectelor care să aducă alte 20 de milioane de euro pentru proiectele din sudul litoralului. Există tendinţa politicienilor să spună că "dacă venim noi, ne ajută Guvernul de la Bucureşti", dar practica a demonstrat că a existat un foarte mic interes pentru proiecte din partea Guvernelor indiferent de coloratura politică. Tot ce putem face este să ne descurcăm noi, dacă noi nu ne putem descurca şi nu suntem chibzuiţi, uniţi şi nu suntem toleranţi unii cu alţii, n-o să vină nimeni să ne facă proiectele noastre.

Alexandra ANTON