Asistaţi sociali cu mâna-ntinsă şi locuinţă în Henri Coandă, dar cu Opelul la scară!

Săracii nevoiaşi… cu fiţe!

Cartierul social Henri Coandă sau „bomba amplasată fix în buricul târgului” - după cum susţin unii -, încă reprezintă o reală problemă pentru constănţenii care locuiesc în împrejurimi. Nu mai este o noutate că zona a devenit o şerpărie, fiind înregistrate, de-a lungul timpului, plângeri legate de scandaluri, furturi şi acte de vandalism. Ulterior, în „peisaj” au apărut şi reclamaţii ale celor care locuiesc acolo, ei fiind nemulţumiţi de pereţii subţiri, de zgomotul produs de partidele de sex ale vecinilor şi câte şi mai câte. Mai nou, se pune chiar şi problema legată de modul de acordare a acestor locuinţe, mai ales că pe străzile din cartier au apărut nişte maşini pe care, teoretic, aistaţii sociali nu au cum să şi le permită. Dar, asta nu e tot! Proiectul continuă, în sensul că urmează să fie construite şi mai multe astfel de unităţi locative, sub promisiunea viceprimarului cu atribuţii de primar, Decebal Făgădău, că situaţia va fi ţinută sub control, iar cei care nu respectă regulile de convieţuire vor fi evacuaţi. Potrivit viceprimarului, noile locuinţe trebuie să rezolve problema persoanelor evacuate din imobilele revendicate de moştenitorii proprietarilor de drept.

La o primă aruncare a privirii, cartierul mult prea ridicat în slăvi încă de la începuturi, inaugurat su surle şi trâmbiţe, pupat de poale şi tăieri de panglici, a ajuns acum un punct nevralgic. Cât vezi cu ochii, indiferent de momentul zilei, locuitorii sunt relaxaţi, sparg seminţe la scară, beau o bere, vorbesc gălăgios şi se plimbă agale. Când se lasă seara, potrivit constănţenilor din împrejurimi, încep infracţiunile, ceea ce ne face să fim oarecum geloşi: uite cât liber au! Locuinţa e locuinţă, locul de muncă probabil că lipseşte, dar maşina e nelipsită de la scară! În acest sens, mai mulţi locuitori din cartier susţin că, de ceva vreme, au apărut locatari care şi-au achiziţionat maşini peste maşini. Aceştia nu îşi explică cum de şi-au permis un asemenea lux, mai ales că sunt…, fără nici o urmă de sens peiorativ, asistaţi sociali!. În plus, acuzaţiile oamenilor se leagă şi de faptul că, încă de la construirea cartierului, ar fi primit locuinţe şi oameni mai potenţi financiar. „Aici sunt şi bogaţi, nu numai săraci. Sunt oameni care au maşini, nu ca noi, amărâţi. Probabil şi-au vândut casa ca să îşi ia maşină şi apoi au venit aici” a spus, pentru „Replica”, o familie din cartierul Henri Coandă.

Ţipete la ordinea zilei, pereţi subţiri şi partide de sex zgomotoase!

Nici problema zgomotului pare că nu a fost rezolvată încă. Pentru că în aceste apartamente se aude cam tot, mai mulţi locatari sunt nemulţumiţi de gălăgia în care trebuie... supravieţuiască. „Este gălăgie mare. Turcii aşa fac, nu ştii când vorbesc şi când ţipă. Pentru ei nu contează ora, se aud numai bubuituri”, a declarat o vârstnică de 78 de ani, tot din Henri Coandă. Şi, cum nemulţumirile sunt multe, iată că au apărut şi cele legate de sex. „Este acceptabil şi nu prea. Cei de deasupra mea sunt foarte gălăgioşi, nu pot să dorm. Se aude orice, chiar şi când fac sex. Dacă ar fi să îmi dea altă locuinţă, aş pleca imediat”, a declarat Asan Guler, o locatară a cartierului social.

Locuitorii de la ultimul nivel se plâng că le plouă în case

Discuţia reporterilor „Replica” de Constanţa a continuat, asistaţii sociali începând să se vaite care mai de care. Astfel, o altă persoană susţine că mereu a avut probleme cu ploaia, deoarece stă la ultimul nivel. Bărbatul a sesizat administraţia cu privire la faptul că tavanul său este afectat şi îi este frică să nu cadă peste el. Despre scandalurile care deja deveniseră un sport general al cartierului Henri Coandă, paznicii care se ocupă de asigurarea liniştii şi a ordinii, spun că în ultima vreme nu prea au mai fost înregistrate. „Se mai întâmplă, dar mai rar şi se rezolvă imediat. Oricum nu prea fac scandaluri pentru că, dacă se adună prea multe plângeri, îi evacuează. Au fost mai multe cazuri de acest gen până acum”, au afirmat paznicii de serviciu. Prin urmare, chiar dacă li s-a oferit cam tot ce le trebuie pe tavă, tot există nemulţumiri. Cât despre situaţia timpului liber şi a maşinilor care tapetează aleile… încă este un mister. Nu se poate decât să lăsăm loc de interpretări. Totodată, precizăm că în respectivul campus social există şi familii nevoiaşe care muncesc şi sunt cinstite. Dar, probabil, că prea puţine…

Mihaela UNGUREANU, Liliana CHIRU