CASA DE CULTURĂ din Constanţa, asociată cu MANELELE: directorul spune că n-are încotro, taxele îl cocoşează!

Vi se pare normal?!

Casa de Cultură din Constanţa nu primeşte nici un ban pentru activităţile pe care le desfăşoară. Singurele fonduri sunt cele care vin din urma spectacolelor şi cursurilor organizate tot mai frecvent, spectacole care de cele mai multe ori umplu sălile de cetăţeni dornici de a participa la acte culturale. Numai că pentru mulţi este derutant faptul că o asemenea instituţie de cultură este asociată cu tot felul de reclame la ultimele colecţii de vară sau la localuri de manele, din simplul motiv că nu există altă formă de finanţare în afara acestora şi a spectacolelor. Directorul instituţiei, Gheorghe Ungureanu, spune că în curând, locul acelor localuri de manele va fi luat de un loc de joacă pentru copii şi că speră ca o parte din problema finanţării să fie rezolvată de un parteneriat cu Consulatul General al Republicii Turcia.

Casa de Cultură a Sindicatelor din Constanţa, una din emblemele oreşului de la malul mării, nu se mai află de ani buni la nivelul la care ar trebui să se afle o astfel de instituţie care, până la urmă, ar trebui să inspire şi să exprime nevoia de cultură a societăţi autohtone. Această nevoie a fost înlocuită, din păcate, de tot mai multe reclame şi afişe ce promovează consumerismul de duzină, publicitate pentru marile centre comerciale şi pentru localurile cu specific „manele”, care nu fac decât să ia în derâdere numele instituţiei.

E debusolant să vrei să mergi la un spectacol de teatru organizat într-o instituţie care postează afişe mai mari pentru cei cu care are contract de publicitate decât pentru actul artistic în sine. În timp ce toţi oamenii aflaţi într-un anumit moment pe bulevardul Alexandru Lăpuşneanu pot vedea cele mai noi promoţii şi reduceri la haine de vară, nume sonore precum Florin Piersic, Ion Caramitru şi Doru Octavian Dumitru, abia pot fi zările pe un afiş plasat undeva pe geamul câtorva dintre uşile de la intrare.

Problema finanţării culturii e o poveste mai veche

Problema finanţării activităţilor culturale din România este una ce trenează de ani buni, iar managerii căminelor culturale sunt profund indignaţi de faptul că sunt nevoiţi să se descurce, care cum poate, pentru a ţine instituţiile pe picioare. Gheorghe Ungureanu susţine că şi el a fost nevoit să facă demersuri pentru a se asigura că totul va evolua înspre mai bine. Reprezentanţii Primăriei spun că încă din anul 2000, acesta nu a mai solicitat bani de la administraţia locală.

„Din 2000 nu s-au dat deloc fonduri pentru Casa de Cultură. Ei s-au descurcat pentru că au spectacole şi închiriaza săli de bingo etc. şi nu au solicitat”, a declarat, pentru „Replica”, Liviu Tramudana, purtătorul de cuvânt al Primăriei Constanţa. În acest timp, directorul Casei de Cultură a Sindicatelor spune că s-a văzut nevoit să se descurce singur cu finanţarea instituţiei, astfel că a căutat să aducă la Constanţa tot mai mulţi artişti de renume şi să umple sala de spectatori iubitori de teatru şi muzică bună. „Şi pe 23 am avut premiera spectacolului Fidelitate, la care au venit peste 270 de oameni.

A fost pentru prima dată când a venit Florin Busuioc, ”Busu” cum mai este cunoscut şi a rămas uimit de modul în care mă descurc şi cu impozite şi cu tot, când celelalte case de cultură nu mai merg bine. Eu mă străduiesc să aduc spectacole şi premiere”, a declarat, pentru „Replica”, Gheorghe Ungureanu, directorul Casei de Cultură a Sindicatelor din Constanţa. Acesta este în prezent foarte indignat de taxele pe care Serviciul Public de Impozite şi Taxe i le solicită, taxe care, spune el, nu sunt normale, mai ales pentru faptul că nu se folosesc toate sălile din clădire:

„Eu până acum am plătit impozit doar pe activitatea economică. Iar în ianuarie a venit SPIT-ul şi a zis că trebuie să plătesc impozitul pe toată clădirea. Atunci am făcut adresă la primărie pentru că nu este corect. Aici s-au petrecut cele mai mare evenimente, cu cei mai mari actori din România şi din străinătate. Atunci a intervenit primăria şi mi-a acordat o compensare. Pentru că SPIT-ul mi-a zis că am de plătit 2 miliarde şi ceva din urmă, cu tot cu penalităţi. Acum mi-au băgat şi taxa de linişte. Casa de Cultură, chiar aşa a ajuns, să plătească şi taxa de linişte? De ce instituţiile care sunt subvenţionate, primesc bani grei de la Ministerul Culturii şi plătesc numai impozit pe activităţile economice? De ce nu se poate să fie la fel şi cu Casa de Cultură, căreia nu-i dă nimeni un ban?”, a spus Ungureanu.

”Dacă ar fi să mă finanțeze cineva ca să-mi desfășor activitatea, n-aș mai avea nici manele, nici nimic”

Directorul instituției răspunde și acelor constănțeni care sunt indignați de faptul că o instituție cum este Casa de Cultură este asociată cu publicitatea pe care o afișează pentru centrele comerciale și localurile cu specific manelist, lăutăresc. El spune că nu are alte surse de finanțare disponibile decât aceste contracte și mulțimea de spectacole pe care le organizează: ”Am un contract cu o firmă de la București de ani de zile. Ei plătesc la Primărie impozitul, iar eu le iau chirie și cu banii pe care-i obțin de acolo mai cumpăr și eu un microfon, mai pun o gresie, faianță, mai repar ceva la Casa de Cultură.

O parte din oameni au înțeles acest aspect. Cine vrea să înteleagă, înțelege că eu mă autofinanțez. Eu nu am de unde. Dacă ar fi să mă finanțeze cineva ca să-mi desfășor activitatea, n-aș mai avea nici manele, nici nimic”, spune Ungureanu. Directorul susține că în locul unde a funcționat localul de manele, se va construi un loc de joacă pentru copii și că a depus deja actele pentru obținerea certificatului de urbanism de la Primărie:

”În locul unde au fost manele, se va face un loc de joacă pentru copii. Deja am depus documentația la Primărie, ca să îmi dea certificatul de urbanism și pentru a putea intra în legalitate, cu toate documentele. De când a fost construită instituția, locul acela era destinat spațiilor de divertisment pentru clasa muncitoare. O parte din spațiu va rămâne pub, iar cealaltă parte va fi loc de joacă pentru copii. Eu sunt de acord să fac un contract de colaborare cu Primăria, numai să nu mai văd nici bingo, nici manele în Casa de Cultură. Trecem printr-o perioadă grea, dar poate ne vom mai reveni.

Așa am trăit din ’90, cu speranța că va fi mai bine, dar văd că din an în an e mai greu”, mai spune Ungureanu. Directorul instituției a adăugat că s-ar putea, cât de curând, să încheie un parteneriat cu Consulatul General al Republicii Turcia la Constanța, prin care reprezentanții să investească în instituția de cultură: ”A venit o delegație din Turcia de curând și a vizitat Casa de Cultură, împreună cu consulul pentru a analiza posibilitatea de a investi în instituție. Le-au plăcut foarte mult și am vorbit despre un eventual parteneriat”, a încheiat Gheorghe Ungureanu.

Căminele culturale ar trebui, măcar în teorie, finanțate din fonduri proprii și alocații de la bugetul de stat

Potrivit articolului 15 din capitolul 5 privind bugetul de venituri și cheltuieli al căminelor culturale din Ordinul 2193 din 17 martie 2004 al Ministerului Culturii și Cultelor, pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare și funcționare a așezămintelor culturale, ”căminul cultural este finanțat din venituri proprii și din alocații de la bugetul local, iar veniturile extrabugetare se obțin din activități realizate direct de căminul cultural, și anume: încasări din spectacole, proiecții de filme, discoteci și videodiscoteci; închirieri de săli și bunuri; valorificarea unor lucrări realizate în cadrul cercurilor și cursurilor aplicative; taxe de înscriere la cercuri și cursuri proprii sau ale universităților populare rurale; difuzarea unor publicații din domeniul culturii populare, educației permanente, științei și literaturii, cu respectarea prevederilor legale în vigoare; prestarea altor activități sau servicii culturale, de educație permanentă etc., în conformitate cu obiectivele instituției și cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare”.

Rolul Caselor de Cultură ale Sindicatelor

Asociația Națională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România este o asociaţie cu activitate social – culturală, nonguvernamentală, non profit constituită de Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România- Frăția. Confederația Națională Sindicală ”Cartel Alfa”, Confederația Națională a Sindicatelor Democratice din România și Blocul Național Sindical.

În Statutul Asociației Naționale a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România, este prevăzut la articolul 2 din capitolul 1 că ”A.N.C.C.S.R. îşi propune să continue tradiţia culturală în rândul salariaţilor şi a cetãţenilor. De asemenea, militează pentru promovarea valorilor culturale tradiţionale, a progresului tehnic şi apărarea intereselor culturale şi morale ale salariaţilor, prin acţiuni cultural- educative pentru răspândirea artei, ştiinţei şi tehnicii, pentru organizarea timpului liber al cetăţenilor, în condiţii cât mai instructive”.

La capitolul 2, privind activitatea asociației, articolul 8 stipulează clar că ”A.N.C.C.S.R. organizează schimburi de experienţă, consfătuiri, consultări şi alte acţiuni menite să contribuie la extinderea şi generalizarea metodelor de conducere şi organizare. Iniţiază studii şi analize, consultă cetăţenii şi organizaţiile sindicale asupra problemelor economice, sociale şi profesionale care prezintă interes în diferite zone şi necesită sã fie cuprinse în programul caselor de cultură”.

Geanina DRĂGOI