REPLICA ONLINE CONSTANTA

15.4° Constanța Joi, 28 Mar. 2024
Anul XX Nr. 6682
15.4° Constanța Joi, 28 Martie 2024 Anul XX Nr. 6682
 

Fertilchim Năvodari, un mini Cernobâl de la malul mării? Iată sinteza controalelor şi concluziile instituţiilor

Fertilchim Năvodari, un mini Cernobâl de la malul mării? Iată sinteza controalelor şi concluziile instituţiilor

Replica API 16 mai 2016 | 23:55 1696

Constănţenii sunt în pericol?

Constănţenii sunt în pericol?

În timp ce administraţia locală din Năvodari, prin fostul primar Nicolae Matei, a fost ancorată într-un război cu SC Ecological Center - societate rezultată în urma desprinderii din SC Marway Fertilchim, cu privire la funcţionarea centrului de colectare deşeuri, oamenii se tem de faptul că sănătatea lor ar putea fi afectată. Este vorba despre radioactivitatea mediului, mai ales că, potrivit unor surse, casele din zonă ar fi fost ridicate şi cu materiale sustrase de la Fertilchim, acolo unde zace deşeul numit fosfogips (un deşeu natural radioactiv).

În acest sens, cotidianul „Replica” de Constanţa a solicitat, pentru clarificarea problemei, informaţii de la: Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Constanţa, Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Constanţa, administraţiei locale din Năvodari (care nu a oferit nici un răspuns), Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), dar şi Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Judeţean Constanţa.

Scandalul este unul mai vechi, existând tot felul de demersuri jurnalistice cu privire la fostul combinat de îngrăşăminte chimice Fetrilchim, privatizat înainte de anul 2000. De fapt, problema existentă se leagă de contaminarea chimică şi radioactivă, mai ales că zona (de lângă Năvodari) este foarte aproape de cea turistică. Să nu mai vorbim despre localnici. De precizat este şi faptul că există patru halde cu fosfogips, un deşeu natural radioactiv, iar, potrivit surselor noastre, casele din împrejurimi au fost ridicate şi cu materiale sustrase de la Fertilchim, ceea ce chiar ar impune o stare de îngrijorare. Astfel, cotidianul „Replica” de Constanţa a solicitat date cu privire la situaţia reală de la mai multe instituţii abilitate în acest sens.

„Laboratorul de Igiena Radiaţiilor Ionizante, din cadrul DSPJ Constanţa are printre alte obiective şi monitorizarea radioactivităţii factorilor de mediu, apă, sol, vegetaţie, depuneri) din jurul obiectivelor cu risc nuclear. În perioada 2007-2011 echipe comune ale Ministerului Sănătăţii, Ministerului Mediului şi CNCAN au desfăşurat acţiuni de control ale activităţii societăţii S.C. Marway Fertilchim Năvodari. DSPJ Constanţa prin Laboratorul de Igiena Radiaţiilor Ionizante au impus un plan de măsuri şi recomandări privind protecţia haldelor de steril din incinta unităţii, măsuri care au fost implementate de unitate (înaintate la DSPJ Constanţa în anul 2011 cu numărul de înregistrare 15122/03.05.2011), astfel încât să se limiteze riscul radiologic legat de existenţa batalurilor de fosfogips. Menţionăm că rezultatele analizelor pentru probele de mediu din afara unităţii (probe de sol şi vegetaţie) corespund legislaţiei sanitare şi normelor în vigoare, având un conţinut radioactiv la nivelul fondului natura” este răspunsul DSP Constanţa.

APM Constanța se "pierde" în tabele și cifre..., dar vine și cu explicații

Al doilea răspuns a venit din partea Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Constanța, care ne prezintă și niște tabele de toată frumusețea, din care, cu siguranță, oricine ar înțelege despre ce este vorba. Trecând peste partea de ironie, reprezentanții au și explicat, în mare, despre ce este vorba. "În conformitate cu atribuţiile sale legale, Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa, prin Staţia de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului Constanța, efectuează un Program special de monitorizare a zonelor cu fondul natural modificat antropic care include şi zona de influență a haldelor de fosfogips de la SC Marway Fertilchim SA.

În cadrul acestui program, se fac analize gama spectrometrice pentru identificarea radionuclizilor în probe de sol necultivat, sol arabil, vegetaţie spontană prelevate anual din Năvodari, în vecindtatea haldelor de fosfogips, precum şi din localităţile Lumina, respectiv Mamaia Sat. Rezultatele obţinute sunt publice, find prezentate în rapoartele anuale privind starea mediului, aflate pe site-ul APM Constanţa. Pentru anul 2015, concentrațiile principalilor radionuclizi naturali de interes Th-234, Ra-226, U-235 şi K-40, precum şi a radionuclidului artificial Cs-137 (remanent în mediu ca urmare a accidentului de la Cernobâl), determinaţi în probele prelevate la dată 9.09 , din locaţiile specificate în tabel, sunt următoarele:", potrivit APM, care a trimis și tabelele, după cum este specificat și mai sus.

Din fericire, au fost prezentate și interpretările. Astfel, Agenția pentru Protecția Mediului Constanța a explicat că, în ceea ce privește vegetaţia spontană, valorile activităţilor specifice pentru toţi radionuclizii urmăriţi se situează sub limita de detecţie a aparaturii și metodei utilizate , excepţie făcând K-40 care are valori semnificative ca urmare a migrării acestuia din sol în plante prin procese de absorbţie radiculară, cu precizarea că: "după cum se poate observa, activităţile specifice determinate se situează în limita de variaţie a fondului natural".

Controale și măsurători în anul 2015, inclusiv pe traseul Mamaia – Mamaia Sat – Navodari și Lumina!

În continuare, ni se aduce la cunoștință faptul că, în cursul lunii iunie 2015, angajaţi ai APM Constanţa, din cadrul Staţiei de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului Constanţa, s-au deplasat la S.C. Marway Fertilchim S.A. împreună cu comisari ai Gărzii Naţionale de Mediu — Comisariatul Judeţean Constanţa. S-au efectuat, cu ajutorul Sistemului mobil de detecţie ( MDS-L), măsurători continue de debit al dozei gama în aer pe timpul deplasării pe traseul de la sediul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Constanţa (SSRM - bulevardul Mamaia), prin staţiunea Mamaia, localităţile Mamaia Sat, Năvodari, Lumina.

Traseul a inclus drumul de acces către parcarea S.C.Marway Fertilchim S.A., respectiv șoseaua care delimitează la est și sud terenul deţinut de societate. Valorile debitului dozei gama în aer înregistrate pe parcursul traseului menţionat s-au situat în intervalul 0.053- 0.106 uSv/h, find la nivelul fondului natural de radiaţii, potrivit reprezentanților APM, care a adăugat: "Referitor la efectuarea de măsurători asupra probelor de apă din pânza freatică, va informăm că APM Constanţa nu are în atribuţii monitorizarea acestui tip de apă.

De asemenea, instituţia noastră nu are în atribuţii efectuarea de măsurători asupra materialelor de construcţii. Putem însă preciza că, în conformitate cu Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 381/2004, privind aprobarea normelor sanitare de bază pentru desfășurarea în siguranță a activităților nucleare: Introducerea în materialele de construcţie pentru locuinţe și alte construcţii sociale, spitale, școli, grădiniţe, birouri etc. a deșeurilor radioactive provenite din aplicaţiile nucleare sau a sterilului rezultat în activităţile de minerit uranifer, a nisipului, a zgurii i a șlamului rezultat de la centralele termoelectrice pe bază de cărbune și de la combinatele de îngrășăminte chimice, care au un conţinut de elemente radioactive naturale sau artificiale peste valoarea materiilor prime de bază, folosite în mod curent în construcţii, este interzisă fără avizarea MS".

APM: Pe amplasamentul Fertilchim există 4 bataluri de fosfogips

Tot în răspunsul Agenției pentru Protecția Mediului Constanța este specificat că, pe amplasamentul Marway Fertilchim există 4 bataluri de fosfogips (batalurile 1 şi 2 cu suprafaţă de 23.19 ha, batalul 3 cu o suprafaţă de 20.92 ha, batalul 4 cu o suprafaţă de 23.48 ha) şi o haldă de cenuși piritice cu suprafaţă de 18.41 ha. Fosfogipsul din bataluri şi cenușile piritice au fost generate din activităţile de producere a acidului sulfuric, acidului fosforic şi îngrăşămintelor chimice desfășurate până în anul 1997 de către SC Fertilchim SA.

Ulterior, activele societăţii au intrat în proprietatea SC Marway Fertilchim SA, urmare lichidării judiciare. Batalurile 1, 2 şi 3 sunt incluse în inventarul siturilor contaminate, sunt înregistrate în SIM (sistemul informaţional de mediu) cu suprafaţa totală de 42 ha. La verificările efectuate pe amplasament s-a constatat: versanţii batalurilor sunt înierbaţi natural pe exterior, iar în interior se observă vegetaţie sporadică; fosfogipsul depozitat în bataluri este pietrificat; batalul nr. 4 are taluzul căptuşit cu dale de beton la interior, iar celelalte bataluri au malurile de susţinere din pământ compactat.

Din documentele puse la dispoziţie rezultă că în batalurile 1 şi 2 există 1.2 milioane tone fosfogips, iar în batalul 3 - 1.3 milioane tone fosfogips (cantităţi estimate). Aceste cantităţi se raportează la APM Constanţa anual, pe baza fişei de gestiune a deșeului, cod 060199. Paza amplasamentului batalurilor este asigurată prin personal propriu în puncte fixe şi prin firma de pază în puncte mobile (patrulare în perimetru). De asemenea, apare și completarea: în batalul 4 , conform reprezentanţilor Marway, se găseşte o cantitate necunoscută de fosfogips (aproximatic 50 cm grosime , dispusă pe o suprafaţă relativ restrânsă) provenită din perioda de probe a batalului).

Concluzii: " Valorile radioactivităţii măsurate sunt în limitele de variaţie ale ariilor cu fond radioactiv natural"

Tot APM spune că, în perioada 2007-2008, Marway Fertilchim a efectuat măsurători privind radiaţiile gama, prin SC Synec Laboratories SRL. S-au efectuat măsurători ale concentraţiei de radon în batalurile de fosfogips, de către IFIN București şi analize gama spectrometrice de către APM Constanţa şi SCN Piteşti. S-a efectuat un studiu privind analiza de securitate radiologică la nivelul batalurilor de fosfogips din România, de către dr. ing. Elena Botezatu, expert acreditat în securitate radiologică.

Din acest studiu rezultă că doza suplimentară efectivă (mSv/an), calculate în condiţiile cele mai nefavorabile, pentru o persoană care ar locui/activa chiar lângă halde este în medie de 0,08 la Valea Călugărească (S.C. Romfosfochim Active S.R.L.),de 0,1 la Bacău (S.C. H &H Company S.R.L. Ovidiu - pct. de lucru Bacău) de 0,12 la Năvodari (S.C. Marway Fertilchim S.A. Nr. 1), şi de 0,14 la Turnu Măgurele (S.C. Donau Chem S.R.L.). Doza suplimentară efectivă (mSv/an) pentru o persoană care ar locui în zona rezidenţială cea mai apropiată de halde este de 0,02 la Turnu Măgurele, de 0,025 la Valea Călugărească, de 0,066 la Bacău şi de 0,075 Ia Năvodari.

Dozele anuale efective suplimentare de iradiere (valori medii de 0,02 — 0,075mSv/an) estimate pentru zona locuibilă în cele 4 situaţii menţionate mai sus se situează sub limita legală a dozei efective pentru populaţie de 1 mSv/an. Concluziile studiului afirmă că nivelele radioactivităţii în mediul ambiant (sol, vegetaţie, apă, aer) nu indică creştere indiscutabilă a fondului radioactiv natural, iar situaţia nu ridică probleme, valorile radioactivităţii măsurate fiind în limitele de variaţie ale ariilor cu fond radioactiv natural.

Liliana CHIRU

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Google New Urmareste-ne pe Google News

Ti-a placut articolul?


COMENTARII

Puteti adauga un comentariu de maxim 1000 caractere

REPLICA

LOTO

6/49
28291833747
5/49
102511321216
joker
2832645102