Interviu cu noul şef al Inspectoratului de Jandarmi: Suporterii chiar sunt animaţi de dragostea pentru sport. Cel puţin pentru Farul, galeria e fantastică

Va candida pentru titularizare

Triunghiul conducerii Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Constanţa s-a închis odată cu împuternicirea colonelului Dima, şi asta pentru că prenumele celor trei şefi este: Constantin. Ca atare, cel ce se află acum la cârma IJJ, colonel Constantin Dima, este ofiţer de 24 de ani, iar traiectoria carierei sale este una foarte interesantă. A antrenat jandarmii pentru luptă şi chiar a supravgheat galeriile de suporteri pe stadioane. Îi place să citească, să tragă cu pistolul, să facă mişcare şi să şofeze. De asemenea, acesta ne-a vorbit şi despre pregătirile pentru sezonul estival şi pentru alegerile europarlamentare.

Reporter: Cum aţi ales această meserie şi care a fost "drumul" dumneavoastră până în momentul de faţă?

Constantin Dima: Sunt un tip fatalist, de felul meu. Cred că nimic nu se întâmplă, dacă nu trebuie să se întâmple. Acum, nu cred foarte tare în destin, deşi fatalitate tocmai asta înseamnă: să crezi în destin. Nu ştiu de ce, dar mi-am dorit să fiu economist. Viaţa, în schimb, m-a adus aici. Sunt ofiţer din 1990. Chiar după revoluţie am fost repartizat, de la fostul general Bunoaica, care a fost primul comandant al Jandarmeriei moderne reînfiinţată după 1990, chiar la această unitate 0406 Constanţa, în prima funcţie de comandant de subunitate. După care am rămas în această curte până în 1996, am promovat în funcţia de comandant de companie, după care, după ce s-a înfiinţat, în anul 1995, Batalionul Special care asigura paza centralelor de la Cernavodă, am fost promovat de către fostul general Buriu, Dumnezeu să-l odihnească, şi repartizat la acea unitate, în Statul Major, pe sectorul pregătirii de luptă. Eram cel care forma cadrele în acest domeniu important pentru militari. Anii au trecut, la Constanţa s-a mai înfiinţat un batalion, comandantul numit la acel batalion, respectiv Batalionul 14 Jandarmi, cu sediul în actuala cazarmă Palas, colonelul Damian, în rezervă şi dânsul la această dată, a dorit, cunoscându-mă, să lucreze cu mine şi a cerut să fac parte din Statul Major al Unităţii pe care dânsul tocmai o înfiinţase. În urma unui control de la Bucureşti, cei veniţi în control au apreciat activitatea mea, după care au propus comenzii Comandamentului Teritorial de Jandarmi, adică fosta brigadă 21, să fiu promovat aici, la centru. Am venit aici, m-am ocupat de acelaşi segment, de formare profesională şi pregătire pentru luptă, după care viaţa a demonstrat că suntem într-o continuă modernizare şi restructurare, s-au desfiinţat comandamentele teritoriale de jandarmi şi s-au înfiinţat două unităţi în Constanţa: Unitate 406, unde sunt acum împuternicit inspector - şef, de pe Mircea, şi cea din Palas, unitatea 0608, care era specializată pe misiuni de intervenţie. Revin la domnul colonel Cojoc, căruia îi mulţumesc pentru tot sprijinul pe care mi l-a acordat de-a lungul carierei, care m-a întrebat dacă vreau să lucrez cu dânsul, întrucât fusese numit comandantul Grupării Mobile de la Constanţa, pe funcţia de jurist. Nu m-am dus ca jurist, deşi intenţionam să merg, dar au fost alte oportunităţi. Am lucrat pe un sector nou înfiinţat: Cercetare documentare, de culegere date şi informaţii pentru misiunile specifice jandarmilor. Am condus acest sector 6 ani, după care, în 2009, când s-a scos la concurs funcţia de şef de Stat Major, la Unitatea Specială de la Cernavodă, am accesat la examen, am fost declarat admis şi am rămas în acea unitate până anul acesta. Aici sunt, practic, detaşat.

Rep.: Vă veţi înscrie la concursul pentru ocuparea funcţiei de inspector şef al IJJ?

C. D.: Aştept să fie examenul de titularizare, la care mă voi înscrie, cu siguranţă.

Rep.: Cum vi se pare să fiţi la cârma IJJ?

C.D.: Lăsând la o parte faptul că este onorant să mă aflu în această locaţie, pe acest scaun şi să conduc acest minunat colectiv, pe care îl cunosc de multă vreme, sunt şi multe probleme cotidiene, cărora trebuie să le faci faţă. Am început să mă adaptez fără doar şi poate. Deja am cam început să-mi intru în mână foarte bine. Gestionez, zic eu, împreună cu cei doi adjuncţi ai mei, Constantin Burcuţă şi Constantin Andriescu, dar şi cu ceilalţi colegi, bine până în acest moment. Cooperăm bine cu cei de la IPJ, ISU, Poliţia de Frontieră. În această perioadă m-am deplasat în teritoriu, pentru a cunoaşte şefii de Parchete, Judecătorii, primarii comunelor mai mari şi totul în ideea de a ne cunoaşte şi de a le veni în sprijin, atunci când situaţia operativă o va cere. Eu cred că o să facem o treabă bună împreună. Oamenii trebuie să înţeleagă că noi venim în sprijinul lor şi nu suntem de acord cu cei care sunt certaţi cu legea.

Rep.: Cât despre apropierea zilei de 1 mai, a sezonului estival, alegerilor europarlamentare, deja aţi început pregătirile?

C.D.: Sezonul estival se apropie, ştiţi foarte bine că noi, în Constanţa, ne pregătim. Începând cu data de 1 mai, suntem deja în teritoriu. Da, noi deja ne-am luat măsurile necesare pentru a ne pregăti din timp. Începutul lunii martie va fi o lună de evaluare a personalului, inclusiv asupra capacităţilor fizice. Avem planificate teste şi verificări trimestriale, tocmai pentru a identifica eventualele carenţe şi nevoi de pregătire, care trebuie eliminate în viitorul cât mai apropiat. Din experienţa anilor trecuţi, nu au fost probleme. Am contactat deja primarii din localităţile limitrofe Constanţei, cei cunoscuţi ca având un aflux mare de turişti. Am stabilit nişte detalii, locaţii puse la dispoziţie. Aşteptăm, de asemenea, să ne organizăm, împreună cu Prefectura şi celelalte instituţii ale statului, pentru campania electorală în ce priveşte alegerile europarlamentare, care va debuta pe 25 aprilie, iar pe 25 mai este ziua când vor debuta efectiv acele alegeri. Avem contacte directe, ne mai uităm şi pe legislaţie, pregătim oamenii. Deja aşteptăm, zilele acestea, să ne vină de la Prefectură, ultimele noutăţi cu secţiile de votare, pentru a stabili detaliile. Eu cred că va fi ok.

Rep.: Am înţeles că aţi monitorizat şi galeriile de suporteri de pe stadioane...

C.D.: Una dintre atribuţiile din fişa postului, când lucram pe cercetare documentare, a fost şi aceea de a monitoriza galeriile de suporteri. Monitorizare înseamnă să-i cunoşti pe cei din galerie, să relaţionezi cu ei, să-i însoţeşti în ideea de a le acorda sprijin şi de a-i face să înţeleagă că eşti lângă ei şi că orice mişcare a lor poate fi sancţionată în cazul în care nu respectă normele legale. La iniţiativa mea, în ideea de a fi percepuţi corect de cei din galeria Farul, reprezentată de Sorin Mihăilescu, cu care sunt în relaţii amicale, am încercat să fiu deschis. Eu oricum sunt deschis de felul meu, am stat în galerie alături de ei, i-am temperat atunci când a fost cazul, am mâncat împreună, poate că am băut şi o bere cândva, dar toate în limitele decenţei şi i-am cunoscut foarte bine. Am ajuns la concluzia că aceşti oameni chiar sunt animaţi de dragostea aceasta pentru sport. Cel puţin pentru Farul, galeria e fantastică. Oamenii aceştia ar muri pentru Farul. Am cunsocut un suporter, care s-a prăpădit acum câţiva ani, îmi pare rău că nu-i mai reţin numele, avea vreo 65 de ani, care însoţea aproape tot timpul galeria. Era un om la locul lui, dar vroia să fie acolo, să-i încurajeze. Însă, la acea vreme, am mijlocit vreo două întâlniri cu suporterii, i-am invitat la noi în curte, la Cazarma Palas, şi am stat de vorbă omeneşte cu ei. Pot spune că niciodată nu au fost derapaje mari, cum s-au întâmplat prin alte galerii prin alte părţi ale ţării. Vă daţi seama că deja îi cunoşteam pe toţi. La un moment dat, aveau toţi o boală să sară pe scaunele plătite de club şi le distrugeau, ceea ce nu e normal. La Constanţa, nu s-a întâmplat aşa. În 2002, la meciul cu Dinamo, au fost episoadele când jandarmii au acţionat în forţă şi i-au potolit pe acei suporteri dinamovişti nervoşi şi lipsiţi de bun simţ. Suporterii sunt nişte caractere pe care te poţi baza, cu condiţia să-i asculţi şi să-i înţelegi, să relaţionezi cu ei. Farul ar trebui să fie mândru pentru că are asemena suporteri. Aceiaşi suporteri sunt şi pentru echipa de handbal, HCM Constanţa, dar şi cea de volei feminin şi masculin.

Rep.: Pentru a încheia într-o notă mai destinsă, ne puteţi spune ce hobby-uri aveţi?

C.D.: Şofatul este unul dintre hobby-urile mele. Părinţii mei au avut maşină de când eram copil mic, aveam vreo 4 - 5 ani. Am prins un mare drag de a conduce maşina. Clasele a noua şi a zecea le-am făcut la Traian, dar dorinţa aceea de a avea permis la 18 ani, m-a făcut să susţin examen în treapta a doua la Liceul Auto, pe care l-am şi absolvit ca şef de promoţie. Şoferia a fost pentru mine o plăcere foarte mare, la care nu am renunţat încă. Însă, cu vârsta te temperezi. Îmi place tare mult să citesc, să urmăresc emisiuni sportive şi să călătoresc. Îmi place sportul, fac regulat mişcare, nu renunţ la mişcare pentru că vreau să ajung un comandant cu burtă şi vreau să rămân sănătos până la adânci bătrâneţi. Îmi place să trag cu pistolul şi... să fac fete, pentru că am două fete.

Liliana CHIRU